Carie interdentara - Cauze, Simptome & Tratament

Caria interdentară este una dintre cele mai frecvente, dar și mai greu de detectat forme de carie dentară. Aceasta se dezvoltă în spațiile înguste dintre dinți și rămâne adesea neobservată până când începe să afecteze structura dintelui în profunzime. Atunci când este lăsată netratp, acest tip de carie poate evolua rapid spre durere, infecție și chiar pierderea dintelui. Prin urmare, pentru a vă putea proteja, este important să știți ce sunt cariile interdentare, cum apar și cum se tratează.

Ce este o carie interdentară (între dinți)

Caria interdentară este un tip de carie care se dezvoltă pe suprafețele laterale ale dinților, acolo unde doi dinți se ating. Aceste zone se numesc “interproximale” și sunt greu de accesat cu periuța de dinți obișnuită. Din acest motiv, placa bacteriană se poate acumula cu ușurință, iar acizii rezultați din metabolizarea zaharurilor atacă smalțul, ducând la formarea cariilor.

Spre deosebire de caria clasică, care se formează la suprafață și apare pe partea superioară a dintelui, caria interdentară este mai greu de observat în oglindă sau de către medic. Aceasta se poate vedea doar cu ajutorul unei radiografii. Acest tip de carie apare foarte frecvent la adulți, dar apare din ce în ce mai des și la copii. Acestea sunt produse din cauza unei alimentații bogate în zaharuri și a unei igiene orale precare. 

Cum se formează cariile interdentare: cauzele apariției 

Cariile interdentare se formează din multiple cauze:

• igienă orală deficitară - periajul inadecvat, nefolosirea aței dentare sau folosirea incorectă a acesteia favorizează acumularea plăcii bacteriene între dinți.

• Alimente bogate în zaharuri - dulciurile, gustările procesate și sucurile carbogazoase favorizează formarea bacteriilor cariogene. Acestea transformă zahărul în acizi care atacă smalțul dentar.

• Spații interdentare strâmte sau dinți înghesuiți - dinții apropiați sau rotirea ușoară a acestora favorizează retenția plăcii dentare. Aceasta crește riscul apariției unei carii între dinți.

• Frecvența redusă a controalelor stomatologice - fără controale periodice, o carie interdentară poate rămâne nedetectată până în momentul în care structura internă a dintelui este afectată.

• Salivă insuficientă - saliva are un rol protector, neutralizează acizii și curăță resturile alimentare. Producția redusă de salivă favorizează cariile.

• Utilizarea necorespunzătoare a aței dentare sau lipsa acesteia - ața dentară este esențială pentru împiedicarea formării cariilor între dinți. Fără acestea, zona interproximală continuă să fie vulnerabilă.

Carii interdentare - Complicații & Factori de risc

Cariile interdentare pot părea inițial inofensive, mai ales în lipsa durerii, dar netratate, ele pot duce la complicații serioase care afectează nu doar dintele afectat, ci și structurile învecinate. Principalele riscuri și factori care pot agrava evoluția acestui tip de carie:

• Extinderea cariei la dintele vecin - pentru că este localizată între doi dinți, o carie interdentară netrată afectează adesea ambele suprafețe dentare. Prin urmare, sunt necesare două plombe sau două tratamente.

• Deteriorarea nervului dentar - atunci când caria ajunge la stratul profund al dintelui și afectează pulpa, poate provoca durere severă și necesită tratament endodontic.

• Infecții și abcese dentare - atunci când nu tratați caria la timp, aceasta poate duce la infecții locale sau la formarea unui abces. O pungă de puroi dureroasă necesită intervenție de urgență.

• Fracturarea dintelui - cariile interdentare pot cauza slăbirea structurii dentare. Prin urmare, este posibil ca dintele să se fractureze la mestecat, mai ales atunci când nu a fost plombat la timp.

• Respirație urât mirositoare și inflamații gingivale - resturile alimentare rămase în cariile interdentare favorizează proliferarea bacteriilor și apariția halenei. De asemenea, pot apărea și inflamații gingivale.

  
  

Factorii de risc specifici care pot provoca apariția cariilor interdentare sunt:

• dietă bogată în zahăr și gustări frecvente între mese

• periaj grăbit sau incomplet, fără folosirea aței dentare

• lipsa fluorului în pasta de dinți sau în apă

• fumatul, care reduce fluxul salivar și favorizează placa bacteriană

• istoric familial de carii multiple

Simptomele cariei interdentare 

Simptomele unei carii interdentare pot fi subtile la început. Pe măsură ce caria avansează, aceasta poate să devină supărătoare. Din cauza localizării ascunse între dinți, caria poate rămâne nedetectată fără a fi nevoie de investigații stomatologice specifice. Cele mai comune simptome sunt următoarele:

• Sensibilitate la dulce, cald sau rece - aceasta apare atunci când smalțul dintelui este afectat, iar dentina este expusă. Din acest motiv, puteți simți un disconfort accentuat atunci când consumați diferite alimente, cum ar fi ciocolata, înghețata, cafeaua fierbinte sau alimentele acide.

• Disconfort între doi dinți - puteți simți de presiune sau jenă între doi dinți, mai ales atunci când mestecați alimente. Acesta poate fi un semn timpuriu al unei carii interdentare. Adesea aceasta este resimțită ca o durere surdă și se accentuează când mâncați.

• Gingia inflamată în zona interproximală - inflamația sau roșeața gingiei între doi dinți este adesea cauzată de o infecție locală provocată de caria interdentară. Din acest motiv, gingia poate deveni sensibilă și poate începe să sângereze ușor la periaj sau când folosiți ața dentară.

• Halitoză - atunci când aveți o carie interdentară puteți avea respirație urât mirositoare chiar și după ce vă spălați pe dinți. Halitoza este cauzată de descompunerea resturilor alimentare și a bacteriilor acumulate în zona cariată.

• Dificultate la folosirea aței dentare - dacă simțiți că ața dentară se agață sau se rupe între doi dinți, acesta poate fi un semn că aveți o carie în acea zonă.

• Durere persistentă - acesta este un semn că caria interdentară este avansată. Pe măsură ce caria pătrunde în straturile profunde ale dintelui și ajunge la nerv, atunci poate apărea o durere constantă, pulsatilă, care nu mai dispare după periaj sau evitarea alimentelor declanșatoare.

Diagnosticul cariei interdentare 

Diagnosticarea unei carii interdentare poate fi provocatoare, deoarece aceasta evoluează în zone greu accesibile. Prin urmare, în lipsa unor simptome evidente, cum ar fi durerea, pacientul poate să treacă cu vederea această problemă. Prin urmare, medicul stomatolog poate apela la diverse metode moderne pentru a diagnostica în mod corect caria interdentară.

Investigații necesare

Investigațiile pe care medicul le poate propune sunt următoarele:

• Radiografia bite-wing - aceasta este o metodă eficientă de a detecta cariile interdentare în stadii incipiente. Cu ajutorul acestui tip de radiografie, medicul poate vizualiza zonele dintre dinți. Acest tip de radiografie nu este dureroasă și oferă imagini clare ale coroanelor dentare și ale spațiilor dintre ele.

• Examinare clinică cu sondă dentară - prin această metodă, medicul poate detecta neregularități ale suprafețelor dentare. Medicul folosește o sondă fină pentru a palpa ușor zonele interdentare. Deși este eficientă în unele cazuri, această metodă nu este suficientă pentru a depista cariile ascunse în profunzime.

• Cameră intraorală cu scanare cu laser - acolo unde este disponibilă, această tehnologie permite vizualizarea mărită a cavității bucale. Camerele intraorale transmit imagini în timp real pe un monitor, permițând pacientului să vadă exact ce observă și medicul. 

  
  

Tratamentul cariei interdentare

Tratamentul cariei interdentare variază în funcție de stadiul în care este diagnosticată. În fazele incipiente poate fi nevoie de un tratament simplu, cu o obturație, în timp ce în cazurile complexe, tratamentul poate deveni mai complex, necesitând proceduri precum extracția sau tratamentul de canal.

Opțiuni de tratament disponibile

Opțiunile de tratament disponibile pentru cariile interdentare sunt:

• Plombă - obturația este o soluție de bază pentru cariile interdentare care sunt descoperite în stadii incipiente sau moderate. Medicul se concentrează pe curățarea zonei afectate de carie și aplică un material compozit cu ajutorul căruia reconstruiește forma dintelui.

• Tratament de canal - acest tip de tratament se aplică atunci când nervul este afectat. Procedura presupune îndepărtarea nervului afectat, curățarea canalelor radiculare și obturarea lor cu un material biocompatibil.

• Coroana dentară - este necesară atunci când dinții sunt afectați într-un procent mare și nu mai pot fi refăcuți cu o plombă. Aceasta are rolul de a îmbrăca structura dintelui rămas.

• Extracție - acest tip de tratament este necesar în cazuri extreme, atunci când dintele este complet distrus. În acest caz, infecția nu mai poate fi tratată prin metode conservatoare.

  
  

Când este necesară o plombă

O plombă este necesară atunci când caria a pătruns prin smalț și a ajuns la dentină, dar nu a atins nervul. În astfel de situații, medicul poate salva dintele, dar fără să aplice tratamente complicate. Medicul îndepărtează cu atenție țesutul cariat, curăță cavitatea rezultată și va reconstrui forma dintelui cu ajutorul unui material compozit estetic. În unele cazuri, atunci când caria interdentară a afectat mai mult, medicul poate opta pentru tratamentul de canal.

Cariile interdentare la copii: ce trebuie să știm?

La copii, cariile interdentare sunt frecvente din cauza faptului că cei mici au smalțul mai subțire, iar spațiile dintre dinți sunt mai greu accesibile. Aceste carii pot apărea chiar și la vârste fragede, mai ales atunci când periajul este superficial. O carie interdentară care apare la dinții de lapte poate evolua rapid. Prin urmare, este important să tratați cu urgență pentru a preveni compromiterea nu doar a dintelui afectat, ci și a mugurelui dintelui permanent care încă se dezvoltă. De aceea, este important ca părinții să fie conștincioși în privința vizitelor regulate la medicul stomatolog și să respecte igiena orală.

Cât costă tratamentul cariilor interdentare

Prețul tratamentului pentru carii interdentare variază în funcție de profunzimea cariei și de tratamentul necesar. În cazul unei carii profunde, este posibil ca medicul să necesite să aplice tratamente mai complexe și să solicite investigații suplimentare, ceea ce poate crește prețul.

Prevenirea cariilor interdentare

Prevenirea cariilor interdentare presupune o combinație de obiceiuri zilnice corecte și controale regulate la medicul dentist. Pentru că aceste carii se dezvoltă în locuri greu accesibile, este esențial să acordați o atenție deosebită îngrijirii spațiilor dintre dinți. Iată cum puteți preveni apariția cariilor:

• Periaj de două ori pe zi cu o pastă de dinți ce conține fluor

• Folosirea zilnică a aței dentare

• Control stomatologic de rutină la fiecare 6 luni

• Detartraj profesional periodic pentru a elimina eficient depunerile de placă bacteriană

• Menținerea unei diete sărace în zaharuri pentru a scădea nivelul de acizi din cavitatea bucală

• Aplicarea de sigilări dentare la copii

Întrebări frecvente privind caria interdentară 

Pacienții care se confruntă cu o carie interdentară pot avea următoarele întrebări frecvente:

Care sunt cele mai frecvente cauze ale cariilor interdentare? 

Printre cele mai frecvente cauze se numără igiena necorespunzătoare, lipsa aței dentare, consumul excesiv de zahăr și lipsa controalelor regulate la medicul stomatolog. 

Cum arată caria interdentară?

Caria interdentară nu poate fi observată cu ochiul liber. Uneori apare ca o pată la radiografie. Simptomele pe care le puteți avea includ durerea între dinți și inflamația gingivală.

Când ar trebui să consult medicul dentist pentru o carie? 

Puteți consulta medicul dentist atunci când aveți un semn de disconfort sau la fiecare 6 luni, pentru evaluare.

Detartrajul poate ajuta la prevenirea cariilor?

Da. Prin detartraj caria nu este tratată, dar poate ajuta la eliminarea plăcii bacteriene și preveni formarea a noi leziuni. 

Ce riscuri există dacă o carie interdentara nu este tratată?

Riscurile atunci când aveți o carie interdentară se referă la extinderea cariei, afectarea nervului, infecții, pierderea dintelui, costuri mai mari.