Extracția dentară este cea mai frecvent realizată procedură stomatologică, de regulă cu o complexitate redusă sau medie, în timpul căreia dintele este îndepărtat din alveola dentară. Extracția dentară este recomandată în general în situația în care procedurile de restaurare a dinților au eșuat, când dintele este afectat semnificativ de o infecție sau carie, prezintă obturații sau o fractură extinsă. De asemenea, o extracție dentară poate fi recomandată și înaintea plasării aparatului dentar, când nu există suficient spațiu pe arcadă.
Ce sunt extracțiile dentare?
Extracțiile dentare sunt proceduri nedureroase, efectuate sub anestezie locală, recomandate pentru îmbunătățirea sănătății dentare, ce presupun îndepărtarea dinților naturali care nu mai pot fi recuperați prin alte mijloace. Dinții afectați semnificativ de carii sau care prezintă infecții severe, care nu sunt îndepărtați la timp, provoacă dureri semnificative și pot afecta sănătatea generală orală. În plus, dinții cu infecții predispun la complicații severe, care pot afecta inclusiv sănătatea generală.
Indicații - Când avem nevoie de extracții dentare?
Extracțiile dentare pot fi recomandate în situația în care niciun alt tratament nu poate salva dintele sau dinții afectați de diferite patologii severe. Cele mai comune situații în care se recomandă extracția dentară:
- când dinții naturali nu mai pot fi salvați prin obturații, plombe sau alte mijloace protetice;
- când există o mobilitate semnificativă a dinților (în general la pacienții cu parodontoză);
- când dinții nu răspund tratamentelor de canal, în cazul unei infecții dentare;
- înainte de plasarea aparatului dentar, pentru obținerea de spațiu pe arcadă.
O altă situație, mai puțin comună, în care se recomandă extracția dentară este și hiperdonția, o anomalie caracterizată prin creșterea unor dinți supranumerari, care se pot localiza oriunde în cavitatea bucală.
Tipuri de extracție dentară
În cabinetul stomatologic pot fi efectuate diferite tipuri de extracții dentare, care pot fi clasificate în funcție de poziția dintelui, numărul de rădăcini dentare, soliditatea dinților și complexitatea intervenției.
Extracție dentară monoradiculară
Extracția dinților monoradiculari (cu o singură rădăcină) este în general o procedură simplă, efectuată sub anestezie locală, folosind instrumente clasice de extracție. Din categoria dinților monoradiculari fac parte toți dinții frontali (incivisi și canini), împreună cu dinții premolari (excepție poate face primul premolar de pe arcada superioară, care poate avea mai mult de o rădăcină).
Extracție dentară pluriradiculară
Extracție măsea de minte (molari inclusi/semi-incluși)
Extracție cu alvelotomie
Extracție dentară - Preț
Prețul unei extracții dentare variază în funcție de complexitatea intervenției și de localizarea dintelui, cele mai costisitoare intervenții fiind cele de îndepărtare chirurgicală a molarilor și premolarilor pluriradiculari.
Pregătirile dinaintea extracției dentare
Înainte de efectuarea unei extracții dentare sau a altei proceduri stomatologice, pentru evaluarea sănătății orale, medicul stomatolog va solicita efectuarea unei radiografii dentare. Radiografia dentară este o procedură de diagnostic standard, care furnizează medicului informații esențiale înaintea extracției. De asemenea, tot înaintea intervenției, pentru a reduce perioada de recuperare și riscul ulterior de complicații, se recomandă evitarea tutunului și a alcoolului.
Anestezia la extracțiile dentare
Extracțiile dentare, indiferent de tipul lor, se realizează sub anestezie, pentru ca pacientul să nu resimtă niciun fel de durere. Tipul anesteziei este decis de către medicul stomatolog, în funcție de particularitățile pacientului și de complexitatea și durata intervenției.
Tipurile de anestezii dentare includ:
- anestezia dentară locală (utilizată în majoritatea cazurilor de extracții dentare, presupune utilizarea unor medicamente care inhibă durerea prin blocarea temporară a nervilor care transmit senzația de durere);
- anestezia dentară totală (recomandată în extracțiile dentare chirurgicale majore sau în extracții efectuate copiilor, persoanelor cu dizabilități sau celor cu alergie la anestezia locală).
Modalități de extragere a dintelui
În majoritatea cazurilor, complexitatea unei extracții dentare este una redusă, întreg procesul fiind realizat în doar câteva minute. În anumite situații, însă, extracția poate necesita o intervenție chirurgicală, medicul fiind nevoit să îndepărteze țesutul gingival sau chiar porțiuni din os, pentru a putea îndepărta dintele.
Extracția dentară simplă
Procedură de îndepărtare a dinților care sunt vizibili și ușor accesibili, ce nu prezintă risc de fractură, realizată sub anestezie locală, de către un medic stomatolog. Extracția dentară simplă, ce presupune îndepărtarea dintelui cu ajutorul instrumentelor clasice de extracție (elevator și clește), durează doar câteva minute și impune semnificativ mai puține restricții post-extracție, comparativ cu extracția dentară chirurgicală.
Extracția chirurgicală a dintelui
Aparatul dentar & extracțiile dentare
Recomandarea de extracție a unuia sau a mai multor dinți poate fi făcută de către medicul ortodont înaintea unui tratament ortodontic, în situația în care nu există suficient spațiu osos pentru plasarea unui aparat dentar sau dacă dinții sunt înghesuiți pe arcadă. Sacrificarea dinților sănătoși pentru corectarea anomaliilor dentare severe poate aduce beneficii importante pe termen lung, eficacitatea tratamentului ortodontic cu aparat dentar fiind semnificativ îmbunătățită.
Recuperarea dupa extractia dentara
Procesul de recuperare după o extracție dentară durează până la două săptămâni, în cazul extracțiilor chirurgicale care necesită fire de sutură, perioadă în care se va evita mestecarea alimentelor în zona dintelui îndepărtat. În cazul extracțiilor simple, perioada de recuperare este semnificativ mai redusă, de trei până la șapte zile. Indiferent de complexitatea intervenției, în urma unei extracții dentare este esențial ca pacientul să țină cont de recomandările medicului stomatolog.
Pentru a evita complicațiile și pentru a reduce perioada de recuperare, este recomandat ca pacientul să:
- evite fumatul sau mestecatul tutunului;
- realizeze periajul dentar în mod obișnuit, evitând însă perierea în zona dintelui îndepărtat (nu se va realiza periajul dentar în primele 24 de ore de la intervenție);
- evite consumul unor alimente dure, prea calde sau prea reci, în primele 24 de ore de la extracție;
- își administreze medicamentele recomandate de către medic.
În ceea ce privește durerea după extracție măsea, aceasta este în general una minoră și durează între trei și șapte zile, fiind ameliorată cu medicamente analgezice. Nu toți pacienții raportează dureri în urma unei extracții dentare, probabilitatea de apariție a unui disconfort sau a unei dureri la locul extracției fiind mai mare în urma unor extracții chirurgicale complexe.
Vindecarea gingiei după extracție
Procesul de vindecare a plăgii formate în urma extracției dentare este unul complex, desfășurat în mai multe etape. Există mai mulți factori care influențează recuperarea, însă în general alveola va fi acoperită cu țesut fibros la aproximativ patru săptămâni de la extracție.
Ce să NU faci după extracția dentară
La fel ca în cazul altor proceduri stomatologice, în urma unei extracții dentare există o serie de lucruri care trebuie evitate. Contraindicațiile după extracția dentară includ:
- fumatul (se recomandă evitarea fumatului pentru 72 de ore de la momentul intervenției);
- utilizarea paiului (deși în general utilizarea paielor poate fi recomandată, deoarece reduce contactul dinților cu anumite băuturi potențial dăunătoare, în primele 72 de ore de la extracție utilizarea paielor este contraindicată);
- activitatea fizică moderată sau intensă (în perioada de recuperare de după extracție este necesară evitarea activităților fizice care ar putea duce la dislocarea cheagului de sânge format la locul extracției);
- spălatul pe dinți (pentru a permite formarea cheagului dentar la locul extracției, în primele 24 de ore nu se va realiza igiena dentară);
- consumul unor alimente de o consistență dură (în primele 24 de ore de la extracție se recomandă evitarea alimentelor tari și înlocuirea acestora cu alimente moi).
Infecție după extracția de măsea - Ce este de făcut?
Alveolita postextracțională (denumire medicală pentru o infecție după extracție măsea) apare în aproximativ 3% dintre cazuri în urma unei extracții dentare și se caracterizează în general prin inflamarea gingiei, dureri intense, respirație urât mirositoare și temperatură ridicată.
Riscuri & Complicații - Extracția dentară
Extracția dinților afectați de infecții sau carii profunde este asociată cu o reducere semnificativă a cantității de bacterii dăunătoare din cavitatea bucală, care pot afecta sănătatea celorlalți dinți. Un dinte cariat sau cu infecție profundă care nu poate fi restaurat și care necesită extracție, dar care nu este eliminat la timp, poate provoca numeroase complicații. În cazuri rare, un dinte care nu beneficiază de tratament poate pune viața în pericol, deoarece infecțiile de la nivelul cavității bucale se pot răspândi și în alte regiuni ale corpului.
Întrebări frecvente
Când vine vorba de o extracție dentară, sunt extrem de frecvente situațiile în care pacienții consideră intervenția una traumatică, dureroasă sau cu efecte negative pe termen lung. În realitate, însă, extracția dentară poate avea numeroase beneficii, iar intervenția în sine nu provoacă dureri. Deoarece pacienții sunt de cele mai multe ori insuficient informați, în majoritatea cazurilor medicul stomatolog va trebui să răspundă unui număr ridicat de întrebări. Cele mai comune întrebări adresate medicului stomatolog sunt:
La cât timp după extracție se poate pune coroană dentară?
Recăpătarea aspectului normal al danturii în urma unei extracții dentare, prin realizarea unui implant dentar, presupune în general un timp minim de așteptare de aproximativ opt săptămâni. În prezent, însă, datorită progreselor realizate în stomatologie, dacă situația pacientului permite, se poate realiza un implant dentar chiar în timpul ședinței de extracție, urmând ca o coroană provizorie fixă să fie plasată în următoarele 24-48 de ore. Coroana definitivă, care va înlocui dintele natural, va fi plasată la 4-6 luni de la extracție.