Parodontoza este o afecțiune stomatologică care se manifestă la nivel gingival. Această infecție bacteriană se manifestă prin inflamația gingiei (țesutului moale din jurul dinților). În lipsa aplicării tratamentului corespunzător, parodontoza produce erodarea structurilor de susținere, cauzând astfel o creștere a mobilității dinților și pierderea acestora.
Cauzele parodontozei
Principala cauză de apariție a parodontozei este reprezentată de igiena orală deficitară. Aceasta are ca efect proliferarea bacteriilor la nivelul cavității bucale și apariția plăcii bacteriene. Dacă placa bacteriană nu este curățată prin periajul dinților, aceasta se calcifică și formează tartrul, care nu mai poate fi eliminat prin igiena zilnică. Acesta poate fi înlăturat doar prin intermediul detartrajului dentar, o procedură de igienizare care se realizează în cabinetul medicului stomatolog.
Bacteriile din cavitatea bucală pot migra la nivelul pungilor gingivale. Acestea sunt spațiile care se formează între dinte și gingie, unde ața dentară și periuța de dinți nu pot pătrunde. La acest nivel, acestea proliferează și erodează țesuturile de susținere ale dinților favorizând apariția:
infecțiilor locale;
sângerărilor gingivale;
scăderea rezistenței osoase;
pierderea dinților.
Factori de risc în parodontoză
Parodontoza este o afecțiune complexă în apariția căreia contribuie o serie de factori de risc. Printre aceștia se regăsesc:
diabetul zaharat;
hipertiroidismul;
hipotiroidismul;
deficitul de vitamina C și vitamina D;
afecțiunile vasculare;
vârsta înaintată;
predispoziția genetică;
leucemia;
deprimarea sistemului imun;
afecțiunile tubului digestiv;
osteoporoza;
fumatul;
consumul de băuturi alcoolice.
Apariția parodontozei este favorizată de malocluzia și malpoziția dentară (suprapunerea neadecvată a arcadelor dentare). Acestea îngreunează procesul de curățare al danturii, crescând riscul de formare al tartrului dentar. De asemenea, malocluzia poate determina suprasolicitarea dinților și apariția unor leziuni ale țesuturilor din cavitatea bucală.
Brackeții ortodontici și coroanele dentare largi pot determina apariția leziunilor gingivale. Astfel, riscul de apariție al parodontozei este crescut. Lungimea scurtă a frenului lingual sau al buzei este un factor care contribuie la apariția retracției gingivale. Astfel, rădăcinile dentare sunt expuse și apare atrofia osoasă și parodontoza.
Stadiile parodontozei
Parodontoza este o afecțiune care se manifestă în două stadii. Astfel, acumularea plăcii dentare și a tartrului produce inflamația gingiilor. Această etapă inițială poartă numele de gingivită. În lipsa tratamentului corespunzător, afecțiunea progresează spre stadiul mai sever care se regăsește sub denumirea de parodontită. Aceasta este caracterizată de pierderea progresivă a dinților.
O igienă corectă a dinților reduce riscul apariției parodontozei și ameliorează forma incipientă a bolii. În cazul stadiului avansat, se recomandă vizita la cabinetul stomatologic, unde pacientul va începe un tratament de specialitate.
Gingivita
Gingivita este forma inițială a parodontozei. Aceasta reprezintă un stadiu incipient care se manifestă printr-o severitate redusă a simptomelor. Afecțiunea se manifestă prin tumefacție (umflarea) și eritem gingival (înroșirea gingiilor).
Gingivita nu presupune alterarea structurilor osoase de susținere a dintelui. Aceasta este o etapă reversibilă care poate fi ameliorată printr-o îngrijire corectă a danturii. De asemenea, se recomandă vizitele regulate la cabinetul stomatologic pentru curățarea dinților. În lipsa aplicării tratamentului corespunzător, gingivita evoluează spre stadiul final al bolii, parodontita.
Gingivita de sarcină
Gingivita este o afecțiune care se poate manifesta în cazul femeilor însărcinate. Aceasta apare ca urmare al modificărilor hormonale care au loc în organism în această perioadă. Astfel, pacientele pot prezenta sensibilitate la atingere, sângerare în momentul periajului și tumefacție gingivală. De asemenea, ca urmare al acestor modificări, respirația va avea un miros neplăcut.
Gingivita reprezintă stadiul incipient al parodontozei și este ușor de tratat chiar și în cazul persoanelor însărcinate. Astfel, este recomandat ca viitoarele mămici să apeleze cu încredere la cabinetul stomatologic și să respecte indicațiile medicului. Este important ca în cadrul vizitei la cabinet, pacienta să ofere informații medicului despre simptomatologia care o manifestă și trimestrul de sarcină în care se află.
Parodontita
În lipsa aplicării tratamentului corespunzător, la pacienții diagnosticați cu gingivită, afecțiunea avansează spre parodontită. Aceasta reprezintă etapa avansată a parodontozei caracterizată prin inflamația ligamentului periodontal, a gingiei, a cementului și a osului alveolar. Parodontita are drept consecință pierderea dentiției.
Parodontita superficială
Parodontita superficială apare în lipsa tratamentului la persoanele diagnosticate cu gingivită. Aceasta se manifestă prin formarea unui spațiu între gingie și dinte ca urmare a retracției gingivale.
Bacteriile din cavitatea bucală migrează în aceste orificii, care poartă numele de pungi parodontale. Persoanele diagnosticate cu parodontită superficială prezintă sensibilitate dentară în timpul periajului dentar. De asemenea, disconfortul dat de sensibilitatea dentară se accentuează în timpul consumului băuturilor sau alimentelor reci sau fierbinți.
Parodontita profundă
Parodontita profundă reprezintă ultimul stadiu al parodontozei. Aceasta este caracterizată prin intensificarea simptomatologiei specifice gingivitei și parodontitei superficiale. Este asociată cu creșterea în dimensiuni a pungilor parodontale și cu apariția infecției locale la nivelul acestora. În acest caz, se recomandă vizita de urgență la medicul stomatolog pentru diagnosticarea afecțiunii și instituirea tratamentului corespunzător.
Simptome. Cum se manifestă parodontoza?
Boala parodontală se manifestă prin următoarele semne și simptome:
tumefacție;
eritem;
inflamație;
sângerări gingivale;
apariția pungilor parodontale;
halitoză (miros neplăcut al cavității bucale);
mișcarea dinților;
căderea dinților.
Boala parodontală este o afecțiune ereditară care se transmite cu o frecvență de aproximativ 50%. Apariția acestei patologii este condiționată de calitatea periajului dentar, utilizarea dușului bucal sau a aței dentare și de rigurozitatea controalelor periodice la medicul dentist.
Diagnosticul parodontozei
Pacienților care prezintă semne și simptome specifice parodontozei le este recomandată vizita la cabinetul stomatologic. La începutul consultatiei, medicul va realiza anamneza, care cuprinde întrebări despre:
tipul simptomelor
debutul simptomatologiei;
durată;
istoricul medical personal;
antecedentele heredocolaterale (istoricul medical familial);
tehnica de periere folosită;
fumat;
consumul de alcool.
După această etapă, medicul stomatolog va examina cavitatea orală pentru a identifica semnele specifice de inflamație gingivală. De asemenea, acesta va investiga cu ajutorul unei sonde parodontale spațiul dintre gingie și dinte pentru a determina prezența pungilor gingivale.
Medicul dentist va solicita pacientului să realizeze o radiografie dentară. Astfel, acesta poate afla informații despre integritatea structurilor osoase de susținere a dinților. De asemenea, pacientului îi poate fi recomandată vizita la un medic paradontist, specializat în bolile gingiilor.
Tratamentul parodontozei
Tratamentul parodontozei este unul complex și de durată. Acesta se realizează în cabinetul stomatologic și poate include mai multe metode, în funcție de severitatea bolii. Printre tehnicile folosite frecvent în tratarea parodontozei se află:
igienizarea profesională (detartraj);
Are rolul de a elimina tartrul și placa bacteriană.
chiuretajul gingival;
Este o intervenție care permite curățarea plăcii bacteriene de la nivelul rădăcinii dintelui.
decontaminarea laser;
Utilizarea laserului este o procedură non-invazivă și nedureroasă care permite igienizarea și sterilizarea pungilor gingivale.
Costul acestor proceduri medicale este diferit în funcție de severitatea parodontozei și de complicațiile care apar pe parcursul procedurilor. Pentru o aproximare estimativă a costului, consultă lista de preturi oferita de clinică.
Sunt eficiente tratamentele alternative pentru parodontoză?
În prezent, există unele opțiuni de reducere a simptomatologiei dată de parodontoza în stadiile incipiente. Printre acestea se află ceaiul de mușețel, castravetele, hreanul, mierea, argila, apa sărată folosită pentru gargară.
Aceste metode naturiste nu tratează afecțiunea, iar ameliorarea manifestărilor se realizează doar pentru o perioadă scurtă de timp. În lipsa tratamentului optim recomandat de medicul stomatolog, boala progresează, conducând la complicații severe și la pierderea danturii. Așadar, tratamentele alternative pentru parodontoză nu sunt recomandate. Cel mai eficient tratament este cel efectuat în cadrul cabinetului stomatologic, de către medicul dentist.
Ce se întâmplă dacă parodontoza nu este tratată?
Netratarea parodontozei se asociază cu apariția complicațiilor și pierderea danturii. Printre complicațiile specifice acestei patologii se află:
formarea abceselor dentare;
leziunea ligamentelor;
degradarea structurii osului alveolar;
retracție gingivală;
creșterea mobilității dinților.
În cazul apariției infecției gingiei, tratamentul este necesar încă din primele stadii. Dacă este amânat, infecția se poate răspândi în tot organismul. Astfel, pot apărea complicații la nivel cardiac sau chiar sepsisul.
Cum să previi parodontoza?
Cel mai important factor în prevenirea parodontozei este reprezentat de igiena dentară. La aceasta se adaugă vizita regulată la medicul stomatolog. Alte măsuri care contribuie la reducerea riscului de formare a parodontozei cuprind:
renunțarea la fumat;
evitarea consumului de alcool;
menținerea unei diete echilibrată nutrițional;
evitarea consumului de zahăr.
Igiena orală
Cea mai important aspect al igienei dentare este reprezentat de perierea dinților de cel puțin două ori pe zi. Este important ca perierea danturii să se realizeze cu o periuță cu peri moi. Aceasta poate fi atât manuală, cât și electrică sau sonică. Avantajul unei periuțe electrice sau sonice este reprezentat de faptul că elimină o mai mare proporție din placa bacteriană. De asemenea, este esențial ca perierea să fie efectuată corect. Pentru a te asigura că ai o tehnică corectă de periere a dinților, întreabă medicul stomatolog.
Dușul bucal sau ața dentară constituie alte două elemente ce pot fi utilizate pentru a reduce formarea tartrului. Acestea contribuie la eliminarea plăcii bacteriene din spațiile interdentare, unde periuța de dinți nu curăță foarte eficient. Așadar, optează pentru dușul bucal sau ața dentară, în funcție de preferințe, în fiecare seară, înainte de spălarea dinților. În acest mod, cureți spațiile interdentare și facilitezi intrarea pastei la acest nivel pentru o curățare optimă.
Vizite regulate la dentist
Controlul stomatologic periodic este indicat a se realiza la fiecare 6 luni. Este important ca la acest interval de timp să se realizeze igienizarea profesională a dinților, pentru evitarea formării tartrului. De asemenea, în cadrul consultului, medicul poate observa cariile dentare superficiale care apar, modificările gingiei sau alte afecțiuni stomatologice . Tratarea acestora încă din stadiile incipiente este esențială pentru a preveni complicațiile și a beneficia de un tratament mai puțin costisitor.
Parodontoza este o afecțiune a gingiei care necesită tratament încă de la apariția primelor semne și simptome. Tratamentul acesteia întârzie evoluția și contribuie la reducerea complicațiilor și la păstrarea unei danturi sănătoase. Această afecțiune poate fi prevenită printr-o igienă riguroasă, adoptarea unor obiceiuri sănătoase și efectuarea vizitelor periodice la medicul stomatolog. Prevenția este mai simplă decât tratarea. Ai grijă de zâmbetul tău!