Search

Halena / Halitoza (Respirația urât mirositoare) - Cauze, Simptome și Tratament

Halena sau halitoza face referire la respirația neplăcută. Aproximativ 1 din 4 persoane se confruntă cu respirația urât mirositoare. De cele mai multe ori, cauza halitozei este reprezentat de o igienă deficitară, dar pot exista și altele. Prin tratarea cauzei care determină halenă, pot fi eliminate și simptomele specifice.




Ce este Halena (Halitoza)?

Halena este una dintre afecțiunile cu care se confruntă o mare parte din populație, cel puțin o dată în viață. Aceasta se caracterizează printr-o respirație neplăcută. Halitoza se poate manifesta doar în unele situații sau în majoritatea. Este important a merge la medicul stomatolog și a investiga cauzele respirației urât mirositoare, deoarece poate ascunde patologii severe.


Există unele persoane care nu își pot da seama dacă prezintă halitoză. În cazul acestora, un membru al familiei sau chiar medicul stomatolog îi pot informa. Cunoașterea acestui aspect este primul pas către o respirație proaspătă.



Tipuri de halitoză


Halitoza tipică

Această formă de halitoză este cea care are o cauză bine stabilită. De cele mai multe ori, este generată de prezența bacteriilor în exces la nivelul cavității bucale sau de o infecție. Poate apărea și ca urmare a unei igiene deficitare sau a consumului anumitor alimente.


Pseudohalitoza

Pseudohalitoza constă într-o respirație neplăcută, dar care apare doar în anumite condiții. Persoanele care prezintă pseudohalitoză au convingerea că au halitoză. Diferența dintre cele două este dată de frecvența apariției respirației neplăcute. Spre exemplu, dacă experimentezi o respirație mai puțin plăcută dimineața sau după ce ai consumat unele alimente (ceapă), nu înseamnă că ai halitoză.


Halitofobia

Halitofobia este teama de a nu prezenta halitoză. Aceasta este întâlnită la persoanele cu istoric de halitoză, dar care în prezent nu mai au această afecțiune. Chiar dacă halena este vindecată, ele încă percep simptomele specifice. În aceste situații este recomandat a apela la sfaturile unui psiholog.


Simptome Halitoză

Principalul simptom deranjant al halitozei este reprezentat de respirația neplăcută. Aceasta se poate asocia cu următoarele semne și simptome:

  • xerostomia (senzația de gură uscată);

  • prezența unui gust neplăcut;

  • consistență vâscoasă a salivei;

  • depuneri albicioase la nivelul limbii;

  • tartru;

  • carii dentare.


Aceste simptome variază în intensitate în funcție de pacient. Dacă te confrunți cu simptomele specifice halitozei, mergi cât mai curând la un consult stomatologic. Medicul dentist își poate oferi cele mai bune sfaturi pentru o respirație plăcută.


Cauze Respirație Urât Mirositoare (Halenă / Halitoză)


Cauzele respirației urât mirositoare pot fi multiple, însă ele diferă la fiecare persoană. Printre cele mai frecvente cauze ale halitozei se află:

  • igiena orală deficitară;

  • xerostomia (senzația de gură uscată);

  • prezența cariilor dentare;

  • proteze care rețin resturile alimentare;

  • afecțiuni (infecții) la nivelul cavității bucale, a gâtului sau al nasului;

  • afecțiuni parodontale;

  • gingivită ulcerativă;

  • unele alimente (usturoi, ceapă);

  • consumul de alcool;

  • fumatul;

  • unele medicamente (antipsihoticele, antidepresivele, antihistaminicele, antihipertensivele);

  • anumite diete (dieta ketogenică - grăsimile sunt descompuse în corpi cetonici care se elimină și prin respirație);

  • unele afecțiuni (refluxul gastro-esofagian, cetoacidoza, diabetul zaharat, insuficiența renală cronică, uremia);

  • sarcina.


Cea mai frecventă cauză întâlnită la majoritatea persoanelor care se confruntă cu halitoză este reprezentată de igiena deficitară a cavității bucale. Resturile alimentare se cantonează la nivelul spațiilor interdentare, pe suprafețele molarilor sau chiar la nivelul protezelor și a aparatelor dentare. Bacteriile aflate în cavitatea bucală descompun aceste fragmente de alimente. Compușii de metabolism rezultați au în componența lor resturi sulfuroase. Acestea sunt răspunzătoare de respirația neplăcută.


De asemenea, o igienă defectuoasă conduce și la dezvoltarea plăcii bacteriene, a tartrului, a cariilor dentare, dar și la afecțiuni gingivale. Și acestea, contribuie prin mecanisme proprii la o dezvoltarea halitozei.


Tipuri de halenă

Halena poate fi clasificată și în funcție de cauza principală care conduce la apariția sa. Cunoașterea tipului de halenă este important pentru stabilirea tratamentului optim. Doar cunoscând cauza exactă, halitoza se poate trata.


Respirația urât mirositoare poate fi cauzată de afecțiuni ale cavității bucale, ale gâtului sau chiar ale stomacului. De aceea, consultul medical interdisciplinar este extrem de util.


Halitoza Intraorală


Halitoza intraorală face referire la acel tip de halitoză care este generat ca urmare a unor modificări ale echilibrului cavității bucale. Astfel, acest tip de halenă poate fi determinat de:

  • igienă necorespunzătoare;

  • afecțiuni gingivale;

  • infecții;

  • xerostomie;

  • depozite albicioase la nivelul limbii;

  • consumul unor alimente.


Halitoza Extraorală


În cazul halitozei extraorale, cauza respirației neplăcute nu se află la nivelul cavității bucale. Astfel, halena poate fi generată de:

  • afecțiuni nazale;

  • sinuzite;

  • afecțiuni faringiene;

  • amigdalite;

  • afecțiuni pulmonare;

  • afecțiuni digestive;

  • deficite vitaminice;

  • ciroza hepatică;

  • insuficiența renală.


Pentru a elimina respirația urât mirositoare, este necesar a trata aceste afecțiuni.


Halitoza temporară


Halitoza temporară este experimentată de fiecare persoană, în diferite momente ale vieții. Astfel, se întâlnește în următoarele situații:

  • dimineața, la trezire (ca urmare a reducerii secreției de salivă pe durata nopții);

  • după consumul anumitor alimente (usturoi, ceapă, alcool),


Acest tip de halitoză are un caracter temporar. De cele mai multe, pentru a o îndepărta este necesară doar o igienizare a cavității bucale. Spălarea dinților înlătură fragmentele alimentare rămase în spațiile interdentare și elimină o mare parte din bacteriile din cavitatea bucală.


Halena Alcoolică


Halena alcoolică apare după consumul cronic de alcool. În cazul persoanelor care consumă cantități crescute de alcool, respirația are un miros asemănător aldehidelor. Pentru a trata acest tip de halenă este necesar a aștepta până ce tot alcoolul din organsim este eliminat. Perioada de timp până la eliminarea completă diferă în funcție de:

  • cantitatea de alcool consumată;

  • tipul de alcool;

  • metabolismul persoanei.

Halena Digestivă - Mirosul gurii din stomac


Halena digestivă se caracterizează printr-o respirație urât mirositoare, care este determinată de o afecțiune a sistemului digestiv. Cele mai frecvente patologii care determină halitoză sunt:

  • refluxul gastro-esofagian;

  • stenoze;

  • obstrucții la nivelului tractului digestiv;

  • gastrita;

  • tulburări de digestie;

  • meteorism abdominal (balonare);

  • constipație;

  • vărsături.


Halena digestivă este adesea însoțită și de alte simptome asociate afecțiunii gastrice. Astfel, este ușor de determinat care este cauza. Pentru un tratament adecvat este necesar consultul unui medic gastroenterolog.


Diagnostic Halenă / Halitoză


Pentru a stabili diagnosticul de halenă este necesar a consulta medicul specialist. Cum majoritatea cauzelor de halenă sunt date de afecțiunile stomatologice, este important ca prima vizită să fie efectuată la medicul stomatolog. Acesta va examina cavitatea bucală, în vederea localizării eventualelor leziuni, infecții, carii dentare. Ulterior, în funcție de patologia care se află la nivelul cavității bucale, va recomanda tratamentul adecvat.





În cazul în care medicul stomatolog nu identifică o cauză orală, acesta te poate ghida către o altă specialitate medicală, pentru a identifica etiologia halitozei.


Halitoza este diagnosticată când medicul simte mirosul neplăcut al cavității bucale de la o distanță de aproximativ 10 centimetri. Există și alte metode de a evidenția halitoza, dar acestea nu sunt utilizate frecvent în practica medicală. Printre acestea, se află:

  • halimetrul;

Halimetrul are proprietatea de a identifica hidrogenul sulfurat din aerul expirat.

  • cromatografia gazoasă;

Aceasta evidențiază compușii ce conțin sulf în aerul expirat de către pacient.

  • testul BANA;

Testul permite detectarea enzimelor specifice anumitor bacterii care se află la nivelul cavității bucale.

  • testul beta-galactozidazei;

Studiile au demonstrat că prezența enzimei beta-galactozidaza se asociază cu halena. Ca urmare, acest test poate orienta medicul către un tratament potrivit pacientului.



Tratament - Cum scapi de Halenă / Halitoză?


Tratamentul halitozei este diferit în funcție de cauza care determină această afecțiune. Astfel, dacă etiologia este dată de o afecțiune a cavității bucale, se va stabili împreună cu medicul stomatolog cea mai potrivită variantă de tratament, după cum urmează:

  • cariile dentare - se vor obtura;

  • tartrul - se va realiza detartrajul;

  • afecțiunile gingivale - se vor trata corespunzător fiecărui pacient;

  • infecții - se administrează antibioticul corespunzător.


Însă, dacă halitoza este generată de o altă afecțiune, care nu este localizată la nivelul cavității bucale, tratamentul este diferit. Se optează pentru tratarea afecțiunii de bază, iar vindecarea acesteia va conduce și la eliminarea halitozei.



Prevenția Halenei / Halitozei


Halena poate fi prevenită dacă sunt respectate regulile de igienă dentară și dacă pacientul acordă atenție stării sale de sănătate. Printre regulile de igienă ce necesită a fi respecte se află:

  • perierea dinților de cel puțin două ori pe zi (dacă poți, spală-te pe dinți după fiecare masă);

  • schimbă periuța de dinți sau capul periuței, dacă folosești o perie electrică la fiecare 3 luni;

  • utilizează ața dentară sau dușul bucal;

  • folosește o apă de gură cu proprietăți antibacteriene (previne formarea plăcii bacteriene);

  • curata limba și suprafața internă a obrajilor în fiecare dimineață (așa elimini o mare parte din bacteriile din cavitatea bucală);

  • bea suficiente lichide (cantitatea optimă de lichide este egală cu greutatea ta în kilograme înmulțită cu 0,05);

  • evită consumul de alcool;

  • renunță la fumat;

  • consumă cu moderație alimentele dulci;

  • evită băuturile dulci și carbogazoase;

  • redu consumul de cafea sau alte băuturi care conțin cafeină;

  • folosește spray de gură;

  • consumă bomboane mentolate sau gumă de mestecat fără zahăr (stimulează secreția salivară și împrospătează respirația);

  • consultă periodic medicul stomatolog (la un interval de minimum 6 luni).


Aparatul dentar și Halena / Halitoza


Purtarea unui aparat dentar poate crește riscul de a avea halitoză. Aceasta se întâmplă ca urmare a faptului că între bracheții aparatului se pot strânge fragmente alimentare mici rezultate după masticație.

Aparat mobil

Pentru a preveni halitoza când se poartă aparatul dentar, este important a curăța foarte bine, atât dantura, cât și aparatul ortodontic. În cazul unui aparat mobil, situație întâlnită în special la copii, sunt recomandate următoarele:

  • scoaterea aparatului înainte de fiecare masă;

  • curățarea aparatului cu peria și pasta special create pentru el (în acest mod, se păstrează integritatea structurală a acestuia pentru o perioadă mai lungă de timp);

  • perierea dinților înainte de a monta aparatul;

  • utilizarea aței dentare sau a dușului bucal;

  • folosirea unei ape de gură cu proprietăți antibacteriene.


Pentru a facilita procesul de igienizare la copii, se poate opta pentru paste de dinți cu arome fructate. Acestea sunt mai atrăgătoare și vor crea un confort sporit în timpul spălării dinților.



Aparat fix

În cazul unui aparat dentar fix, precum este și cazul aparatul dentar invizibil, sunt indicate următoarele:

  • evitarea consumului alimentelor dulci, acide sau gelatinoase în timpul purtării aparatului dentar;

  • perierea dinților și a aparatului dentar după fiecare masă;

  • utilizarea unui duș bucal special destinat purtării aparatului dentar;

  • folosirea apei de gură (înlătură resturile alimentare și creează senzația unei respirații proaspete).


Indiferent de modelul de aparat dentar ales, este recomandat a vizita periodic cabinetul medicului ortodont. Astfel, se determină dacă este necesar a face reglări în purtarea aparatului ortodontic. De asemenea, pentru orice nelămurire referitoare la igiena cavității bucale, poți întreba medicul.


Există complicații ale halenei netratate?


Persistența halenei afectează viața socială a persoanei afectate. Printre cele mai frecvente complicații referitoare la viața socială se află:

  • izolarea socială;

  • scăderea încrederii în sine;

  • creșterea anxietății;

  • îngrijorarea permanentă.


De asemenea, netratarea halenei are și consecințe medicale. În cazul în care, halena este determinată de afecțiuni ale cavității bucale, care nu sunt tratate, pot apărea următoarele complicații:

  • retracție gingivală;

  • sângerări gingivale;

  • pierderea dinților.


Dacă halitoza are o cauză digestivă, tratamentul țintit este spre patologia tractului digestiv. Bineînțeles, și în aceasta situație este recomandat a respecta regulile de igienă zilnic.


În cazul unei infecții, se administrează antibiotic. Pentru a asigura eficiența acestui tratament se alege un antibiotic care să fie rezistent la acțiunea agentului microbian implicat.



Respirația urât mirositoare la copii - Ce trebuie să facă părinții?


Halitoza poate fi prezentă și la copii. Unele dintre cauzele halitozei sunt comune cu cele întâlnite la adulți, dar există și unele particulare. Adesea, respirația urât mirositoare la copii este dată de:

  • igiena defectuoasă;

  • xerostomia;

  • respirația pe gură (determină uscarea mucoasei bucale și favorizează multiplicarea bacteriană);

  • infecții la nivelul cavității bucale;

  • afecțiuni gingivale;

  • amigdalite;

  • congestia căilor nazale (nas înfundat);

  • obstrucția pasajul respirator (blocarea obiectelor de mici dimensiuni la nivelul narinelor);

  • consumul anumitor alimente (ceapă, chipsuri);

  • unele afecțiuni (diabetul zaharat de tip I).


Cea mai importantă recomandare pentru părinți constă în a-l învața pe cel mic când și cum se efectuează spălarea dinților. Pentru a atrage copilul să se spele regulat pe dinți poți opta pentru:

  • alegerea unei periuțe cu personajul său favorit;

  • utilizarea unei paste de dinți cu aromă fructată;

  • transformarea momentului de curățare a cavității bucale într-un joc;

  • recompensarea acestora pentru abilitățile deprinse.


De asemenea, alimentația copilului are un rol foarte important pentru menținerea sănătății cavității bucale. Astfel, sunt recomandate următoarele:

  • evitarea consumului dulciurilor în exces;

  • înlocuirea preparatelor dulci cu fructe;

  • renunțarea la băuturile dulci și carbogazoase;

  • înlocuirea alimentelor bogate în carbohidrați cu alegeri mai sănătoase (fructe, legume crude);

  • hidratarea corespunzătoare (apă, apă fructată, ceai).



Consultul periodic, la un interval de minimum 6 luni, la medicul stomatolog este extrem de util în prevenirea afecțiunilor dentare. Alege un cabinet stomatologic destinat copiilor, astfel încât cel mic să se simtă confortabil. Însușirea vizitelor regulate la medicul stomatolog încă din copilărie, contribuie la păstrarea acestui obicei și la vârsta adultă. De aceea, este important a-l face pe copil să înțeleagă că vizita la medicul dentist este plăcută, nu este durerosă și nu sunt motive pentru a fi speriat.


Halena sau halitoza este o afecțiune care se manfestă prin respirație urât mirositoare. Cauzele sunt multiple, dar de cele mai multe ori este determinată de afecțiuni ale cavității bucale. Pentru a determina cauza, primul pas constă în efectuarea unui control la medicul stomatolog. Împreună, veți alege cel mai optim tratament. în cazul în care halitoza este determinată de alți factori, medicul dentist te va orienta spre specialitatea medicală de care ai nevoie pentru stabilirea diagnosticului.


1 view