top of page

Gingivita - Ce este, de ce apare și cum se tratează



Gingivita, o inflamație a gingiilor cauzată de acumularea plăcii bacteriene, este o afecțiune frecventă, dar reversibilă, cu care se confruntă aproximativ 80% din populație la un moment dat în viață. Identificată în fazele incipiente, gingivita poate fi tratată cu ușurință de către medicul stomatolog, cu colaborarea pacientului în privința igienei orale la domiciliu. Ignorarea gingivitei, în schimb, poate duce la parodontoză, o complicație severă care poate provoca pierderea dinților. Cunoașterea cauzelor, a simptomelor și a metodelor de prevenire și tratare a gingivitei este necesară pentru a putea menține sănătatea gingiilor și pentru a putea duce astfel o viață sănătoasă.


Ce este gingivita


Gingivita este o afecțiune comună a gingiilor caracterizată prin inflamație și sângerare gingivală, cauzată de acumularea plăcii bacteriene în jurul dinților. Placa bacteriană este o peliculă incoloră și lipicioasă formată constant pe suprafața dinților și gingiilor, alcătuită în principal din bacterii care trăiesc în gură, resturi alimentare și alte substanțe. Bacteriile din placa bacteriană produc substanțe toxice care irită țesuturile gingivale, consecința pe termen lung fiind inflamația și sângerarea gingiilor.


Când trebuie să vezi un medic în cazul gingivitei 


Se recomandă consultarea unui medic stomatolog la apariția oricărui simptom specific al gingivitei sau în cazul în care există factori de risc pentru dezvoltarea gingivitei, precum fumatul sau diabetul zaharat. De asemenea, controlul stomatologic este necesar dacă se observă că gingivita persistă sau se agravează în ciuda eforturilor de îmbunătățire a măsurilor de igienă orală.


De ce apare gingivita - Cauze




Gingivita poate să apară dintr-o varietate de motive, însă, în general, la baza afecțiunii stă o igienă orală deficitară. Neglijarea igienei orale determină acumularea în mod excesiv în jurul dinților și gingiilor a plăcii bacteriene, care permite multiplicarea bacteriilor și implicit creșterea riscului de inflamație gingivală.


Factorii de risc ai gingivitei


În plus față de acumularea plăcii bacteriene, există și alți factori care pot contribui la apariția gingivitei. Printre acești factori se numără periajul incorect al dinților sau utilizarea inadecvată a aței dentare, fumatul sau utilizarea produselor din tutun, dieta bogată în zaharuri și carbohidrați, stresul, anumite afecțiuni medicale (precum diabetul zaharat sau bolile autoimune) și predispoziția genetică.


Gingivita - complicații


Ignorarea sau tratarea în mod necorespunzător a gingivitei poate duce la complicații mai grave, cea mai severă dintre acestea fiind parodontita, o infecție profundă a țesuturilor de susținere ale dinților. Parodontita, comparativ cu gingivita, poate duce la deteriorarea țesutului gingival și pierderea osului alveolar, care ulterior determină mobilitatea și chiar pierderea dinților.


Simptome ale gingivitei 


Simptomele gingivitei pot varia de la ușoare la severe și pot include:


- inflamația gingiei (gingiile pot părea mai mari decât în mod normal și pot fi sensibile la atingere sau la presiune);

- sângerarea gingiilor (o gingie sănătoasă nu sângerează în mod normal la periajul dinților);

- schimbarea aspectului gingiei (gingia, care în mod normal are o culoare roz, devine roșie sau vișinie);

- respirația urât mirositoare (creșterea bacteriilor în cavitatea bucală poate duce la producerea de compuși cu miros neplăcut).


Cum este diagnosticată gingivita




Gingivita poate fi cu ușurință diagnosticată de către medicul stomatolog în timpul unei examinări dentare de rutină. În general, pentru a confirma diagnosticul și pentru a evalua starea gingiilor și a structurii osoase, medicul stomatolog folosește radiografii dentare și analize microbiologice. Sondajul gingival, o procedură ce presupune măsurarea adâncimii șanțurilor gingivale, poate fi, de asemenea, necesară, însă doar în fazele mai avansate sau pentru a obține un diagnostic complet. Prețurile asociate procedurilor ce pot fi necesare pentru diagnosticarea gingivitei sunt discutate cu medicul stomatolog înainte de efectuarea oricăror proceduri.


Ce întrebări îți va adresa medicul


În timpul unei consultații dentare regulate, medicul stomatolog poate adresa o serie de întrebări pentru a înțelege mai bine starea generală a sănătății orale a pacientului și pentru a identifica eventualele probleme sau preocupări. Dacă urmează să mergeți la o evaluare stomatologică, câteva dintre întrebările la care vă puteți aștepta:


  • Când au început să apară simptomele?

  • Simptomele apar tot timpul sau doar uneori?

  • Care este frecvența cu care vă spălați pe dinți?

  • Cât de des folosiți ața dentară?

  • Când ați fost ultima oară la stomatolog și cât de des vizitați medicul stomatolog?

  • Ce condiții medicale aveți?

  • Ce medicamente luați?


Tratament pentru gingivită




Tratamentul pentru gingivită implică de obicei mai multe etape. În fazele incipiente, este important să se elimine placa bacteriană și tartrul acumulate în jurul dinților, de obicei prin îmbunătățirea obiceiurilor de igienă bucală. De asemenea, medicul stomatolog poate recomanda clătirea gurii cu soluții antiseptice sau utilizarea de geluri sau pastile pentru gingii inflamate.


În cazuri mai severe sau în cazul în care gingivita nu răspunde la măsurilele non-terapeutice, pot fi prescrise tratamente adiționale, cum ar fi detartrajul profesional sau terapia cu laser pentru a elimina tartrul și a reduce inflamația gingiilor.


Cum previi gingivita


Periajul dentar realizat de cel puțin două ori pe zi, folosirea aței dentare zilnic și clătirea cu apă de gură sau cu o soluție antiseptică sunt, în general, măsuri de profilaxie suficiente pentru a preveni gingivita. Cu toate acestea, factori precum tehnica de periaj, obiceiurile zilnice sau perioadele de timp la care sunt efectuate controalele stomatologice pot influența probabilitatea de apariție a gingivitei.


Igiena orală corectă


Modul de îngrijire a danturii influențează semnificativ riscul de a dezvolta boli orale, inclusiv boli ale gingiilor. Menținerea unei bune igiene orale, printr-o igienă orală adecvată, previne condițiile orale și îmbunătățește calitatea vieții în general. Se recomandă igienizarea dinților de cel puțin două ori pe zi, pentru aproximativ două minute, folosind o pastă de dinți cu fluor și o periuță adaptată nevoilor individuale.


Control stomatologic periodic


Controalele regulate la medicul stomatolog sunt destinate diagnosticării precoce a oricăror probleme dentare sau gingivale și prevenirii dezvoltării afecțiunilor mai grave. În timpul unui control stomatologic periodic, medicul va efectua o examinare detaliată a tuturor aspectelor cavității bucale, inclusiv a dinților, gingiilor, limbii, cerului gurii și a părților moi ale cavității bucale.


Alimentație echilibrată 


Adoptarea unei alimentații echilibrate poate fi o strategie eficientă în prevenirea gingivitei și menținerea sănătății gingiilor și a întregii sănătăți orale. Printre altele, limitarea consumului de alimente bogate în zahăr este crucială în prevenirea gingivitei. Zahărul contribuie la formarea plăcii bacteriene, care este principalul factor declanșator al gingivitei. Consumul excesiv de zahăr poate favoriza creșterea bacteriilor dăunătoare în cavitatea bucală și poate spori riscul de inflamație gingivală. 


Mituri despre gingivită 


Există câteva mituri comune despre gingivită care pot fi dăunătoare, deoarece pot afecta înțelegerea corectă a noțiunilor cu privire la boala parodontală și pot submina importanța acordată igienei bucale și prevenirii problemelor gingivale.


1. Gingivita nu este des întâlnită


Prevalența la nivel global al gingivitei este, în realitate, una extrem de ridicată. Gingivita este în prezent una dintre cele mai comune probleme de sănătate bucală, aproximativ 8 din 10 persoane fiind afectate pe parcursul vieții de boala parodontală.


2. Nu am carii, prin urmare nu am cum să am boală parodontală


Absența cariilor dentare nu garantează absența bolii parodontale. Boala parodontală este cauzată de inflamația și deteriorarea țesuturilor de susținere ale dinților, în timp ce cariile dentare implică deteriorarea smalțului dentar, din cauza acizilor produși de bacterii care descompun resturile alimentare. Deși cariile dentare și gingivita sunt două afecțiuni care pot coexista, există numeroase situații în care cele două afecțiuni pot fi prezente separat.


3. Dacă am gingivită, înseamnă că îmi voi pierde dinți


Prezența gingivitei nu implică în mod automat pierderea dinților. Tratată în fazele incipiente, gingivita poate fi stopată din evoluție, înainte de a afecta structurile de susținere ale dinților. În schimb, dacă nu este tratată sau dacă tratamentul este întârziat, gingivita poate progresa către parodontită, o afecțiune asociată frecvent cu pierderea dinților.


4. Sângerarea gingiilor în timpul sarcinii este normală 


Deși sângerarea gingiilor poate fi mai frecventă în timpul sarcinii, acest lucru nu înseamnă neapărat că este normal sau sănătos. Pe perioada sarcinii, schimbările hormonale pot afecta țesuturile gingivale, sporind sensibilitatea acestora și susceptibilitatea la inflamație și sângerare. Cu toate acestea, în unele cazuri, sângerarea gingiilor poate fi un semn al unei afecțiuni gingivale. În consecință, orice sângerare gingivală în timpul sarcinii trebuie evaluată de un medic stomatolog, deoarece nu este normală. 

Comments


bottom of page