Bruxismul poate fi definit ca scrâșnirea involuntară, inconștientă și excesivă a dinților. În timpul bruxismului, există un contact puternic între suprafețele de mușcătură ale dinților de pe arcada superioară și inferioară. Bruxismul sau scrâșnitul dinților este o problemă care poate să aibă multiple cauze. Lipsa tratamentului poate duce la deteriorarea dinților, așa că este esențial să descoperi cauzele acestei afecțiuni și să previi, cu ajutorul specialistului, agravarea. În acest articol vei descoperi inclusiv unele măsuri de siguranță care pot să fie utile în controlarea bruxismului.
Ce este bruxismul
Bruxismul este o afecțiune ce presupune scrâșnitul dinților în mod inconștient. De obicei, bruxismul apare în timpul nopții, dar sunt persoane care scrâșnesc din dinți chiar și pe timp de zi.
Tipuri de bruxism
Bruxismul este clasificat în funcție de două criterii și, chiar dacă se manifestă la fel, are cauze diferite. În primul rând, bruxismul este clasificat în funcție de perioada în care se manifestă, iar în al doilea rând acesta depinde de existența altor afecțiuni medicale.
Bruxism nocturn
Bruxismul nocturn sau bruxismul în timpul somnului apare în mod inconștient, când o persoană doarme.
Bruxism diurn
Acesta se manifestă în timpul zilei și poate să apară în mod inconștient sau nu. Cercetătorii consideră că bruxismul în stare de veghe are cauze diferite de bruxismul nocturn.
De asemenea, bruxismul poate fi subclasificat în primar și secundar. Bruxismul primar nu este legat de o altă afecțiune medicală, în timp ce bruxismul secundar este asociat cu tulburări neurologice sau este considerat un efect advers al medicamentelor.
Cauzele bruxismului - De ce scrâșnești din dinți?
Foarte multe persoane care se confruntă cu stres excesiv sau cu probleme de sănătate sunt predispuse la bruxism. În ciuda faptului că nu au fost identificate cauze exacte ale scrâșnirii dinților în mod constant, există câțiva factori de risc, genetici, fizici sau psihologici care pot fi asociați cu bruxismul:
stresul crescut și anxietatea;
furia și frustrarea;
vârsta (bruxismul este frecvent la copiii mici);
personalitate agresivă, competitivă, hiperactivă;
medicamente sau alte substanțe (bruxismul poate fi un efect secundar al unor medicamente precum antidepresivele. Fumatul, consumul de băuturi cu cofeină sau alcool sau consumul de droguri recreative pot crește riscul de bruxism);
alți membri ai familiei cu bruxism;
alte tulburări, cum ar fi boala Parkinson, demența, tulburarea de reflux gastroesofagian, epilepsia, tulburările legate de somn, cum ar fi apneea în somn și tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD).
Care sunt simptomele bruxismului?
Simptomele bruxismului pot să se asemene cu cele ale altor afecțiuni. Așadar, este important să apelezi la un medic specialist care poate determina cu precizie cauzele unor simptome precum:
dinți ciobiți sau crăpați;
dureri faciale;
dinți sensibili;
mușchii feței și maxilarului încordați;
dureri de cap;
luxația maxilarului;
blocarea maxilarului;
uzura smalțului dentar, expunerea dentinei subiacente (în interiorul dintelui);
pocnire sau un clic în articulația temporomandibulară (ATM);
crestături ale limbii;
leziuni pe interiorul obrazului.
Cum se tratează bruxismul? Opțiuni de tratament bruxism
Managementul bruxismului se bazează pe recunoașterea potențialelor cauze asociate cu dezvoltarea afecțiunii. Bruxismul diurn poate fi gestionat luând în considerare modificarea obiceiurilor sau includerea unor metode de relaxare. La pacienții cu bruxism în somn, care nu pare să fie cauzat de factori psihologici sau psihosociali, intervenția adecvată ar putea include purtarea unei gutiere. La pacienții cu bruxism indus de tratamente medicamentoase, trebuie luată în considerare retragerea sau înlocuirea medicamentelor. Dacă sunt folosite droguri recreative, intervenția ar trebui să includă consiliere psihologică.
Este foarte important ca un specialist să depisteze cauzele bruxismului și să determine cele mai eficiente metode de tratament.
Gutierele pentru bruxism
Gutierele pentru bruxism sunt apărătoare din plastic pe care le poți purta atât în timpul nopții, cât și ziua, pentru a atenua forța mușcăturii. Acest dispozitiv de protecție este menit să prevină leziunile dinților și poate induce un comportament distinct, schimbând sau reducând frecvența acestui obicei de a scrâșni dinții.
Coroanele dentare
Coroanele dentare sunt o opțiune indicată pentru cazurile în care pacienții necesită acoperirea în întregime a dinților deteriorați. Acestea sunt personalizate pentru a se potrivi exact pe dintele peste care sunt plasate și oferă beneficii estetice, funcționale și pentru sănătatea orală. Principalele tipuri de materiale pentru coroane dentare sunt ceramica, porțelanul topit cu metal, aliajul metalic, aliajul de aur. Fiecare oferă beneficii unice. În general, porțelanul topit cu metalul, aliajul metalic și aurul sunt ideale pentru dinții aflați mai în spate în gură (premolari și molari), în timp ce dinții mai vizibili sunt adesea tratați mai bine printr-o coroană dentară ceramică. Decizia se ia împreună cu medicul stomatolog pentru rezultate cât mai bune.
Aparatul dentar Invisalign
Tehnologia Invisalign este o metodă ultra modernă de a corecta anumite probleme dentare. Planul de tratament în vederea utilizării de gutiere personalizate Invisalign se realizează de către medicul specialist, care folosește imaginea digitală a danturii pacientului. Prin purtarea unui aparat dentar Invisalign se pot corecta foarte multe probleme dentare, de la ușoare până la moderate, cum ar fi: dinți spațiați, dinți înghesuiți, ocluzii incorecte. Acest tratament are atât un rol estetic, cât și un rol funcțional și reprezintă o tehnologie modernă de îndreptare a dinților.
Bruxismul la copii este o problemă frecventă. Aproximativ 20% dintre copii vor dezvolta această afecțiune, cunoscută mai frecvent sub numele de scrâșnirea dinților, înainte de vârsta de 11 ani. Cei mici pot să se confrunte cu scrâșnirea dinților sau strângerea maxilarului sau pot să manifeste masticație în somn.
În cele mai multe cazuri, scrâșnitul dinților apare de obicei în timp ce copilul doarme. La fel ca bruxismul la adulți, este un obicei care trece neobservat până când altcineva îl indică. De obicei, părinții vor observa mai întâi, deoarece vor auzi zgomote în timpul nopții.
Stomatologul pediatru este cel care poate diagnostica un copil cu această afecțiune. Cele mai frecvente semne ale bruxismului la copii includ:
zgomote în timpul nopții;
dureri faciale sau durere în maxilarul inferior;
trezirea frecventă în timpul nopții.
Diagnosticul bruxismului
Pentru a diagnostica bruxismul este absolut necesar să se efectueze un consult stomatologic. Medicul dentist va pune întrebări despre sănătatea generală, medicamente administrate, rutine zilnice și obiceiuri de somn.
Pentru a evalua severitatea bruxismului, medicul dentist poate verifica:
sensibilitate în mușchii maxilarului;
anomalii dentare evidente, cum ar fi dinții sparți sau lipsă;
alte leziuni ale dinților, osului subiacent și interiorului obrajilor.
Întrebări frecvente
Se poate preveni bruxismul?
Da, bruxismul se poate preveni prin următoarele metode: evitarea consumului de alcool și de cafea înainte de culcare, precum și evitarea excesului, indiferent de momentul zilei, integrarea unor metode de relaxare în rutina zilnică (cititul, băi călduțe, muzică relaxantă). În general, sunt eficiente orice activități care te ajută să te relaxezi și să te odihnești.
De unde știu dacă sufăr de bruxism nocturn?
Semnele comune ale bruxismului nocturn includ dureri de maxilar în momentul în care te trezești. De asemenea, în cazul în care dormi cu cineva, s-ar putea ca acea persoană să audă zgomotele pe care le fac dinții tăi atunci când scrâșnești. În plus, odată cu trecerea timpului și netratarea afecțiunii, vei observa cum dinții se deteriorează. În orice caz, doar un medic stomatolog va putea confirma sau infirma aceste bănuieli în urma unui consult stomatologic.
De unde știu dacă copilul meu scrâșnește din dinți?
De cele mai multe ori, copiii care suferă de bruxism se confruntă cu dureri dentare și vor semnala acest lucru. Trebuie să știi că bruxismul este comun în rândul copiilor și, tratat la timp, nu cauzează probleme majore de sănătate.
Pot scăpa de bruxism de unul singur?
Dacă bruxismul este cauzat în principal de stresul excesiv la care ești expus în mod constant, poți integra în rutina zilnică unele obiceiuri care să te ajute să eliberezi tensiunea. Este important să faci sport regulat și să efectuezi activități care îți plac și care te relaxează. Ține cont de faptul că, prin aceste metode, poți să previi bruxismul sau să îl reduci, însă întotdeauna este recomandat să apelezi la sprijinul unui medic stomatolog. Acesta va evalua severitatea problemei și va face recomandările necesare pentru a preveni agravarea bruxismului și pentru a-l ține sub control.
Bruxismul este o afecțiune dentară comună, însă foarte multe persoane nu înțeleg efectele acesteia atunci când nu este ținută sub control. Bruxismul are implicații atât pentru sănătatea orală, cât și pentru bunăstarea generală, având cauze de ordin fizic, dar și de natură psihologică. Stresul și anxietatea sunt principalii factori care pot declanșa scrâșnirea dinților, subliniind legătura dintre sănătatea mintală și cea dentară. Abordarea cauzelor fundamentale ale stresului prin tehnici de relaxare, consiliere sau ajustări ale stilului de viață poate atenua semnificativ simptomele bruxismului.
Controalele stomatologice regulate pot ajuta la identificarea semnelor cum ar fi uzura dinților, durerile de maxilar și durerile de cap, ceea ce conduce la un tratament în timp util. Managementul bruxismului este esențial pentru a preveni problemele dentare grave, care pot să necesite chiar și tratamente precum coroanele dentare. Indiferent de vârsta la care apare bruxismul, este esențial să se apeleze la medicul stomatolog pentru evaluare și tratament specific.