Ce este abcesul dentar - Care sunt cauzele & cum se tratează o infecție dentară

Dr. Alexandra Mircea
23 ian. 2024
9 min de citit

Actualizată în: 5 nov.

Abcesul dentar reprezintă o condiție dentară caracterizată prin acumularea de puroi în interiorul dintelui sau în jurul rădăcinii acestuia. Cauzele abcesului dentar pot fi variate, de la carii dentare sau boli parodontale la traumatisme orale. Tratamentul pentru abcesul dentar își propune gestionarea simptomelor asociate și abordarea infecției. Administrarea de antibiotice și drenarea puroiului pot fi necesare, în funcție de gravitatea și localizarea abcesului. Consultarea unui medic stomatolog este necesară pentru evaluarea corectă a situației și stabilirea unui plan de tratament corect.

Ce este abcesul dentar ?

Abcesul dentar este o infecție bacteriană acută sau cronică, caracterizată prin acumularea unei colecții purulente (pungă de puroi) la nivelul dintelui, gingiei sau osului alveolar. În termeni simpli, este o inflamație cu puroi la gingie sau în jurul rădăcinii dintelui, care se poate transforma într-o urgență stomatologică și chiar medicală, dacă nu este tratată prompt.

Un abces apare atunci când bacteriile pătrund în pulpa dentară sau în spațiile parodontale, declanșând un răspuns imun intens și formarea colecției purulente. Apariția unui abces dentar duce frecvent la dureri puternice, tumefierea feței și dificultăți de masticație, iar în cazurile severe poate cauza complicații sistemice, inclusiv complicații precum osteomielită sau septicemie.

Află toate informațiile explicate pe larg de dr. Alexandra Mircea în materialul video de mai jos:

Tipuri de abces dentar

Abcesul dentar nu apare întotdeauna în aceeași zonă și poate avea forme diferite, în funcție de locul unde se acumulează colecția purulentă. În stomatologie, cele mai frecvente sunt abcesul gingival, abcesul parodontal și abcesul periapical.

Abces gingival

Abcesul gingival este o infecție localizată strict la nivelul gingiei, fără a afecta rădăcina dintelui sau osul alveolar. Apare frecvent din cauza acumulării de resturi alimentare, corpi străini (semințe, fragmente alimentare dure) sau traume mecanice la nivel gingival.

Simptome principale ale abcesului gingival:

Gingie inflamată și roșie, sensibilă la atingere, care provoacă durere la masticație și la periaj.
Pungă mică de puroi la gingie, vizibilă ca o umflătură alb-gălbuie.
Miros neplăcut al respirației, uneori gust amar persistent în cavitatea bucală.

Abces parodontal

Abcesul parodontal apare la nivelul pungilor parodontale, ca o complicație a bolii parodontale. Infecția pătrunde în spațiile dintre gingie și dinte și determină inflamație și acumulare de puroi.

Semne clinice frecvente:

Gingie crescută peste măsea, uneori cu mobilitate dentară.
Inflamație dureroasă și sensibilitate la mușcătură sau atingere.
Puroi vizibil care se scurge spontan, urmat de o ameliorare temporară a durerii.

Abces periapical

Abcesul periapical este cel mai frecvent tip de abces dentar și apare în jurul vârfului rădăcinii dintelui. Cauza principală este pătrunderea bacteriilor în pulpa dentară printr-o carie netratată sau printr-un tratament endodontic incomplet.

Simptome caracteristice:

Durere pulsatilă puternică, care poate iradia spre ureche.
Gingia inflamată, cu posibilă apariție a unei fistule care permite drenarea puroiului.
Față umflată, dificultăți la deschiderea gurii sau la înghițire.

De ce apare abcesul dentar? Cauze abces dentar

Abcesul dentar apare din cauza unei infecții bacteriene care pătrunde în pulpa dintelui sau în spațiile gingivale și parodontale. Infecția determină o reacție inflamatorie intensă și acumularea de puroi, ceea ce produce durere și inflamație locală.

Cele mai frecvente cauze sunt:

Cariile dentare netratate: Atunci când smalțul și dentina sunt distruse, bacteriile ajung la pulpa dintelui și declanșează infecția.
Traumatismele dentare: O lovitură sau o fractură dentară pot permite bacteriilor să pătrundă direct în rădăcină.
Tratamente stomatologice vechi sau incorecte: Lucrările dentare defectuoase sau un tratament endodontic incomplet pot lăsa bacteriile să se dezvolte în interiorul dintelui.
Boli parodontale: Inflamațiile gingiilor și formarea pungilor parodontale creează condiții pentru apariția unui abces gingival sau parodontal.
Igiena orală deficitară: Periajul insuficient și lipsa controalelor periodice duc la acumularea de placă bacteriană, cauză directă a infecțiilor.

Factori de risc pentru apariția unui abces dentar

Pe lângă cauzele directe, există și factori care cresc semnificativ probabilitatea de a dezvolta un abces:

Alimentația bogată în zahăr: Favorizează apariția cariilor dentare și a inflamațiilor gingivale.
Fumatul: Afectează circulația locală, reduce capacitatea de vindecare și crește riscul de infecții gingivale.
Diabetul zaharat: Pacienții cu diabet au un risc mai mare de complicații abces dentar din cauza răspunsului imun slăbit.
Gura uscată (xerostomie): Saliva protejează cavitatea orală, astfel că lipsa ei favorizează dezvoltarea bacteriilor și crește riscul de infecție.
Imunitatea scăzută: Persoanele aflate sub tratament cu medicamente anticoagulante, pacienți oncologici sau cu alte boli cronice dezvoltă mai ușor abcese.

Simptomele abcesului dentar

Abcesul dentar se manifestă printr-o serie de semne clinice locale și generale, care arată prezența infecției. Identificarea rapidă a simptomelor și prezentarea la stomatolog sunt esențiale pentru a preveni complicațiile abcesului dentar.

Simptomele principale ale unui abces dentar:

Durere intensă, pulsatilă: De obicei persistentă și accentuată noaptea, durerea poate iradia către ureche sau gât.
Gingie inflamată și roșie: O gingie inflamată măsea apare în jurul dintelui afectat. Aceasta este umflată, roșie și dureroasă.
Umflarea feței sau a gingiei: Inflamația locală determină edem, uneori cu aspect de gingie crescută peste măsea sau chiar deformare facială vizibilă.
Pungă de puroi la gingie: Colecția purulentă se poate observa ca o umflătură alb-gălbuie, adesea asociată cu gust amar și halitoză.
Dificultăți la masticație și deglutiție: Apare durerea la mestecat, iar uneori dificultăți de înghițire, similare cu cele din amigdalite cu puroi.
Sensibilitate dentară la cald și rece: Expunerea la alimente fierbinți sau reci declanșează o durere acută, semn al afectării pulpei dentare.
Respirație urât mirositoare: Rezultă din drenajul spontan al puroiului sau din stagnarea bacteriilor în zona infectată.
Ganglioni limfatici inflamați: Creșterea în dimensiuni a ganglionilor limfatici din zona gâtului sau a maxilarului este frecventă, din cauza reacției sistemului imunitar.
Febră și stare generală alterată: Semne că organismul luptă cu o infecție, alături de oboseală, frisoane și dureri musculare.

Diagnosticarea abcesului dentar

Diagnosticul abcesului dentar trebuie pus de către medicul stomatolog, deoarece doar o evaluare clinică și radiologică pot stabili tipul, localizarea și gravitatea infecției. Autodiagnosticarea sau încercările de tratament acasă (ex. abces dentar spart cu acul, apa cu bicarbonat contraindicatii) pot agrava starea pacientului.

Cum stabilește medicul diagnosticul de abces dentar?

Examinarea clinică: Medicul observă gingia inflamată, roșeața, prezența unei pungi de puroi la gingie și sensibilitatea dintelui afectat.
Palparea zonei: Determină gradul de durere și extinderea inflamației, poate evidenția umflături care sugerează un abces măsea.
Percuția dintelui: Dacă dintele reacționează dureros la atingere sau lovire ușoară, este semn clar al afectării pulpei și rădăcinii.
Radiografia dentară: Confirmă existența unui abces periapical și arată dacă infecția a ajuns la osul alveolar.
Teste de vitalitate pulpară: Verifică dacă pulpa dintelui este încă viabilă sau complet necrozată.
Examinări de laborator (cazuri severe): Analizele de sânge pot arăta o creștere a valorilor leucocitelor, iar prezența de leucocite în urină poate indica o infecție extinsă.

Tratamentul abcesului dentar

Tratamentul abcesului dentar are două obiective principale: eliminarea infecției și salvarea dintelui afectat, acolo unde este posibil. Spre deosebire de tratamentele simptomatice (calmante, clătiri), soluția reală implică intervenția stomatologică. Un abces dentar nu trece de la sine și nici nu poate fi vindecat doar cu remedii populare.

Tratament de urgență

Drenajul abcesului: Medicul face o mică incizie pentru a permite scurgerea puroiului și a reduce astfel presiunea și durerea locală.
Antibiotice: Se prescriu atunci când infecția s-a răspândit sau pacientul are imunitate scăzută.
Analgezice și antiinflamatoare. Pastile precum Ibuprofen sau Paracetamol pot fi utile pentru calmea durerii, dar nu rezolvă cauza infecției.
Clătirea gurii cu soluții antiseptice: Pot ameliora simptomele, dar nu înlocuiesc intervenția stomatologică.

Tratamentul de canal (endodontic)

Tratamentul de canal este necesar atunci când caria a ajuns până la nervul dintelui (pulpa dentară). Dacă pulpa se inflamează sau moare, apare infecția periapicală cu acumulare de puroi.

Etapele tratamentului de canal:

Accesul la nerv: Medicul deschide dintele pentru a ajunge la camera pulpară.
Curățarea canalului: Se îndepărtează nervul infectat sau necrozat și bacteriile asociate.
Sterilizarea canalului: Se spală cu soluții speciale pentru a distruge bacteriile.
Obturarea (umplerea): Canalul se sigilează cu gutapercă la cald, pentru a închide inclusiv canalele accesorii.
Reconstrucția dintelui: Prin pivot și coroană sau onlay, deoarece un dinte devitalizat devine mai casant.

Abcesul dentar la copii

Abcesele dentare la copii se pot dezvolta mai rapid decât la adulți, lucru datorat faptului că adulții au un sistem imunitar mai dezvoltat, comparativ cu copii. O altă particularitate pentru un abces dentar la copii este reprezentată de modul de exprimare al simptomelor. Deoarece copiii mici pot avea dificultăți în a descrie durerea, orice modificări în comportamentul copilului, cum ar fi refuzul de a mânca sau de a dormi, pot indica un abces dentar.

Abces dentar în sarcină

Abcesul dentar în sarcină este o problemă serioasă, atât pentru mamă, cât și pentru făt. Infecțiile dentare netratate cresc riscul de complicații sistemice, inclusiv travaliu prematur sau greutate mică la naștere. De aceea, orice puroi la gingie apărut în timpul sarcinii necesită evaluare stomatologică de urgență.

De ce apare abcesul dentar în sarcină?

Modificări hormonale: Cresc vascularizația gingiilor și favorizează inflamațiile, ceea ce explică apariția frecventă a gingiilor inflamate la gravide.
Imunitate scăzută: Sarcina reduce rezistența naturală la infecții, ceea ce face ca bacteriile orale să declanșeze mai ușor un abces gingival.
Igiena orală deficitară: Greața și vărsăturile pot împiedica periajul corect, favorizând acumularea plăcii bacteriene.
Carii netratate: Infecțiile dentare existente pot evolua rapid spre un abces măsea în lipsa tratamentului.

Cum poți ameliora temporar durerea până la medic?

Durerea de abces dentar poate fi extrem de intensă și uneori pacienții caută soluții rapide acasă până ajung la stomatolog. Este important de știut că astfel de metode nu vindecă infecția, ci doar ameliorează temporar simptomele.

Ce poți face acasă pentru calmarea durerii?

Clătiri cu apă sărată caldă: Reduc inflamația și ajută la drenarea parțială a puroiului.
Comprese reci aplicate pe obraz: Calmează durerea și umflătura asociată cu un abces măsea sau cu o gingie inflamată.
Analgezice OTC (ce pot fi luate din farmacie fără rețetă de la medic): Paracetamol sau ibuprofen pot reduce durerea și febra.
Ceaiuri antiseptice (mușețel, salvie): Pot fi folosite ca adjuvant pentru gingii inflamate tratament acasă, deoarece au efect calmant și antiinflamator.
Aplicații cu ulei de cuișoare: Au efect analgezic local și sunt considerate un leac pentru durerea de măsea și ureche.

Ce NU trebuie făcut acasă?

Nu sparge abcesul cu acul: Metoda este extrem de periculoasă și poate duce la suprainfectare.
Nu aplica alcool sau substanțe iritante: Pot arde mucoasa și agrava inflamația.
Nu abuza de bicarbonat: Deși este un remediu frecvent, apa cu bicarbonat are multiple contraindicații (iritarea gingiilor, dezechilibru al pH-ului oral).
Nu folosi antibiotice fără prescripție: Administrarea de antibiotice la întâmplare poate masca simptomele, dar nu elimină infecția.

Complicații ale abcesului dentar (dacă nu este tratat)

Un abces dentar netratat nu dispare de la sine și poate provoca probleme grave de sănătate. Infecția se poate răspândi rapid din cavitatea orală către os, sinusuri, spații cervicale și chiar în sânge. Complicațiile pot include:

Osteomielita: Infecție a osului maxilar, determinată de răspândirea bacteriilor prin rădăcina dintelui.
Angina lui Ludwig: Infecție severă a spațiilor sublinguale și submandibulare, ce provoacă umflarea gâtului și dificultăți de respirație.
Tromboza de sinus cavernos: Complicație foarte rară, dar fatală, cauzată de pătrunderea bacteriilor în sistemul venos cerebral.
Sepsis: Bacteriile pătrund în sânge și duc la o reacție inflamatorie sistemică.
Sinuzita maxilară: Un abces la nivelul dinților superiori poate pătrunde în sinusuri.
Pierderea dintelui: În lipsa tratamentului, dintele afectat nu mai poate fi salvat și se ajunge la extracție.
Chist dentar: Colecție lichidiană cronică la rădăcina dintelui, care poate necesita intervenție chirurgicală.
Infecții în alte zone ale corpului: Bacteriile orale pot migra și provoca afecțiuni precum abces pulmonar, endocardită bacteriană sau infecții urinare (detectate prin leucocite în urină).

Prevenirea abcesului dentar

Abcesul dentar poate fi prevenit în majoritatea cazurilor printr-o igienă orală riguroasă și vizite regulate la stomatolog. Prevenția este mult mai simplă și mai puțin costisitoare decât tratarea unui abces măsea sau a unei pungi de puroi la gingie.

Întrebări frecvente despre abcesul dentar

Cum îmi dau seama că am un abces la dinte?

Abcesul dentar se caracterizează prin apariția unei dureri dentare intense, de tip pulsatil, adesea accentuată în timpul nopții. Se asociază frecvent cu tumefierea gingiei sau a feței, sensibilitate dentară la stimuli termici (rece sau cald), halitoză și gust amar. În unele cazuri poate fi observată o colecție purulentă sub formă de umflătură alb-gălbuie la nivel gingival. Manifestările generale includ febră, adenopatie submandibulară și stare generală alterată.

Se poate trata acasă un abces dentar?

Măsurile aplicate la domiciliu pot ameliora temporar simptomatologia, însă nu rezolvă cauza infecției. Clătirile cu soluții antiseptice sau apă sărată, aplicarea de comprese reci și administrarea de analgezice pot reduce durerea și inflamația, dar nu elimină focarul purulent. Tratamentul complet presupune drenajul colecției și, în funcție de situație, tratament endodontic sau extracția dintelui, asociate cu antibioterapie (tratament medicamentos personalizat)

De ce este abcesul dentar considerat urgență medicală?

Abcesul dentar nu se rezolvă singur și nu trece doar cu antibiotic luat acasă. Chiar dacă tratamentul cu antibiotice sau alte remedii pot reduce inflamația și durerea, tratamentul care oprește progresia abcesului și previne reapariția sa presupune drenaj efectuat de medic. Dacă se ignoră simptomele, infecția poate determina complicații grave, inclusiv sistemice.

Ce antibiotic se ia pentru abces dentar?

Medicul poate prescrie antibiotice precum Augmentin, Metronidazol sau Amoxicilină, în funcție de tipul și severitatea infecției, eventuale alergii cunoscute ale pacientului sau starea sa generală de sănătate. Antibioticele nu se iau niciodată fără prescripție, pentru că pot fi ineficiente sau chiar periculoase.

Cât timp durează tratamentul pentru abces dentar?

Durata tratamentului pentru un abces dentar depinde de gravitatea infecției. După drenaj, simptomele se ameliorează în 48–72 de ore, dar antibioticul se administrează minim 5–7 zile. Tratamentul de canal sau extracția pot prelungi procesul de vindecare câteva săptămâni.