Carii dentare - Cauze, simptome și tratament

Cariile dentare reprezintă o problemă stomatologică comună, care poate afecta atât copiii, cât și adulții, apărută pe fondul neglijării igienei orale și a controalelor la medicul stomatolog. Deși se întâmplă frecvent să neglijăm cariile, în special din cauza faptului că în fazele incipiente nu produc simptome, o astfel de abordare nu va face decât să amâne apariția complicațiilor grave. În fazele avansate, cariile dentare pot duce la deteriorarea profundă a smalțului și la afectarea nervului, situație în care tratamentul este unul complex, uneori fiind necesară inclusiv extracția dintelui afectat.

Ce sunt cariile dentare?

Caria dentară este o afecțiune cronică de natură bacteriană care determină distrugerea treptată a țesuturilor dure ale dintelui – smalț, dentină și, în stadii avansate, pulpa dentară. Procesul începe prin demineralizarea smalțului sub acțiunea acizilor produși de bacteriile din placa dentară, în special Streptococcus mutans.

Dacă nu este diagnosticată și tratată precoce, leziunea carioasă avansează progresiv, ducând la sensibilitate dentară, durere și, în final, la infecții sau pierderea dintelui. Caria este considerată una dintre cele mai răspândite boli orale.

Descoperă mai multe despre acest subiect direct de la dr. Alexandra Mircea, în următorul video:

Cum apare caria dentară?

Caria dentară apare printr-un dezechilibru între bacteriile din cavitatea orală. Principala cauză a cariilor dentare o reprezintă acumularea de placă bacteriană și neglijarea sa pe termen lung. Pe lângă acumularea plăcii bacteriene, cariile sunt favorizate de:

• Consumul frecvent de zaharuri și carbohidrați fermentabili: Creează mediul perfect pentru bacterii, ceea ce duce rapid la apariția măselelor cariate.

• Igiena orală deficitară: Precum periajul insuficient, lipsa aței dentare și neglijarea controalelor periodice.

• Flux salivar redus (xerostomie): Saliva protejează dinții, iar lipsa ei favorizează cariile multiple.

• Deficitul de fluor din pastă sau apă: Face smalțul mai vulnerabil.

• Factori genetici și structurali: Smalț mai subțire, șanțuri adânci pe molari.

• Refluxul gastroesofagian și aciditatea gastrică: Cresc eroziunea smalțului.

• Obiceiuri nocive: Precum fumatul, bruxismul sau consumul frecvent de alcool.

• Diete dezechilibrate sau restrictive: Reduc secreția salivară și cresc riscul de carii.

• Procesul de apariție a cariei dentare este progresiv și se desfășoară în mai multe etape:

• Formarea plăcii bacteriene: Pe suprafața dinților se depune un biofilm compus din bacterii, resturi alimentare și salivă. Dacă nu este îndepărtat prin periaj, placa devine principalul factor declanșator al cariei.

• Fermentarea carbohidraților. Bacteriile din placă, în special Streptococcus mutans și Lactobacillus, metabolizează zaharurile din alimentație și produc acizi organici.

• Scăderea pH-ului local: Acizii produși determină un mediu acid la nivelul suprafeței dentare. Un pH sub 5,5 declanșează procesul de demineralizare.

• Demineralizarea smalțului: Mineralele din smalț (calciu și fosfați) sunt dizolvate treptat și duc la apariția unor leziuni incipiente sub formă de pete albicioase.

• Progresia în dentină și pulpă: În lipsa intervenției, caria avansează spre dentină, unde procesul se accelerează datorită structurii mai poroase, și ulterior ajunge la camera pulpară.

Simptomele cariilor dentare

În fazele incipiente, leziunea este adesea asimptomatică, ceea ce face ca multe persoane să descopere caria abia când devine dureroasă. Simptomele variază în funcție de stadiul evolutiv al cariei dentare.

• Durere la nivelul dinților: Indică un început de carie (o carie într-un stadiu incipient). Pe măsură ce caria progresează și atinge straturile mai profunde ale dinților, inclusiv pulpa dentară (nervul), durerea poate deveni mai persistentă și mai intensă.

• Sensibilitate la rece sau cald: În faze avansate, disconfortul se poate transforma într-o durere ascuțită.

• Fisuri dentare: Sunt o consecință a demineralizării smalțului și a distrugerii țesuturilor dentare și pot fi adesea vizibile cu ochiul liber.

• Decolorarea dinților: O carie dentară poate duce la apariția nuanțelor mai închise sau a unor pete albe pe dinți, efect al degradării țesuturilor dentare.

• Respirația urât mirositoare: Rezultatul activității bacteriilor care dezintegrează resturile alimentare acumulate în cavitatea bucală.

Evoluția clinică a simptomelor poate fi rezumată astfel:

• Faza incipientă: Apar pete albe sau maronii pe smalț, fără durere sau sensibilitate. Aceasta este etapa în care un început de carie poate fi oprit prin remineralizare.

• Afectarea dentinei: Se instalează sensibilitatea dentară, mai ales la alimente dulci, acide sau foarte reci/calde. Mulți pacienți descriu o durere scurtă, ascuțită, ce dispare odată cu stimulul.

• Apropierea de pulpă: Durerea devine mai intensă și mai frecventă, putând apărea chiar și în absența unui stimul alimentar. Pacientul poate resimți disconfort accentuat la masticație sau presiune.

• Infecția pulpară: Apar dureri persistente, adesea nocturne, greu de calmat cu analgezice. În această etapă, o măsea cariată până la nerv necesită tratament de canal.

• Complicații avansate: Pot să apară inflamații locale, abcese, halitoză (respirație urât mirositoare) și, în cazuri severe, tumefierea (inflamația) gingiei sau chiar a feței.

• La copii, simptomele pot include refuzul alimentelor dure, tulburări de somn și plâns cauzat de durerea de măsea cariată, iar părinții observă adesea pete negre sau cavități pe dinți cariați.

Tipuri de carii dentare

Cariile dentare pot fi clasificate în funcție de localizare, profunzime și vârsta pacientului. Clasificarea cariilor dentare ajută medicul să stabilească metoda optimă de tratament și prognosticul pe termen lung.

• Caria coronară: Apare pe suprafața vizibilă a coroanei dentare, cel mai adesea pe molari și premolari. Este ușor de observat și, în stadiile incipiente, poate fi tratată prin obturație simplă.

• Caria interdentară: Se formează între dinți, în zone greu accesibile periajului. Poate fi diagnosticată doar prin radiografie dentară și este una dintre cele mai frecvente cauze de măsele cariate greu de tratat.

• Caria de colet: Localizată la baza dintelui, în zona de contact cu gingia. Este favorizată de retracția gingivală și igiena orală deficitară.

• Caria radiculară: Afectează rădăcina dintelui și de obicei apare la persoanele în vârstă sau la cei cu retracție gingivală accentuată. Caria radiculară este dificil de tratat și poate duce la pierderea dintelui.

• Caria secundară (recidivantă): Apare în jurul obturațiilor sau coroanelor existente, atunci când placa bacteriană se acumulează la marginea lucrărilor protetice.

După profunzime, cariile pot fi:

• Cariile superficiale: Limitate la smalț, adesea vizibile ca pete albe sau maronii.

• Cariile medii: Pătrund în dentină și provoacă sensibilitate.

• Cariile profunde: Se apropie de pulpa dentară și pot determina dureri intense.

Etapele cariei dentare: în cât timp evoluează o carie dentară?

Caria dentară evoluează progresiv, iar fiecare etapă are caracteristici clinice specifice. Identificarea precoce este necesară pentru a preveni tratamente complexe precum tratamentul de canal sau extracția dentară.

• Demineralizarea incipientă: Prima manifestare a cariei se observă sub forma unor pete albicioase pe smalț. Aceste leziuni nu dor și pot fi stopate prin fluorizare și igienă orală corectă.

• 
  

• Caria superficială: Smalțul este afectat, iar leziunea devine mai evidentă prin colorații maronii sau negre. În acest stadiu, caria poate fi tratată prin obturații simple.

• 
  

• Caria medie: Infecția pătrunde în dentină și determină sensibilitate accentuată la rece, dulce sau cald. Procesul se accelerează datorită structurii poroase a dentinei.

• 
  

• Caria profundă: Leziunea se apropie de camera pulpară și provoacă durere intensă. Pacienții pot descrie episoade de durere spontană sau prelungită.

• 
  

• Afectarea pulpei dentare: Bacteriile ajung la nerv, provocând pulpita. În această etapă, durerea este severă, adesea nocturnă, iar tratamentul necesită terapie endodontică.

• 
  

• Complicații avansate: Dacă procesul nu este oprit, apar infecții precum abcesul dentar, cu inflamații locală și risc de răspândire sistemică.

• 
  

• Un început de carie descoperit la timp se tratează minim invaziv. În schimb, o măsea cariată până la nerv necesită tratament complex și are un prognostic mai rezervat.

Diagnosticarea cariei dentare: cum se pune diagnosticul pentru cariile dentare?

Medicul stomatolog folosește mai multe metode pentru a identifica atât cariile vizibile, cât și pe cele ascunse, cum ar fi o carie interdentară sau o carie radiculară. În unele cazuri, pot fi folosite radiografii dentare pentru a detecta cariile care pot fi invizibile la o examinare superficială. 

• Examinarea clinică directă: Medicul inspectează vizual fiecare dinte pentru a observa modificările de culoare, petele albe sau maronii și cavitățile incipiente. Astfel se pot detecta rapid leziuni precum o carie mică sau o carie de colet.

• Sondajul dentar: Se utilizează o sondă specială pentru a verifica suprafețele dentare și zonele de retenție unde placa bacteriană determină apariția cariilor. 

• Radiografia dentară: Se efectuează pentru identificarea cariilor invizibile ochiului uman, precum cariile interdentare sau cele localizate sub obturații vechi. Radiografia evidențiază și cât de aproape este caria de camera pulpară, ceea ce ajută la stabilirea dacă este nevoie de tratament de canal în cazul unei măsele cariate până la nerv.

Diagnosticarea timpurie face diferența între un tratament simplu, cum este obturația unei carii mici, și intervenții complexe, precum tratamentul endodontic sau extracția unui dinte sever afectat.

Ce presupune tratamentul cariilor dentare?

Tratamentul cariilor dentare urmărește oprirea distrugerii țesuturilor dentare și refacerea funcției și esteticii dintelui. Alegerea metodei depinde de stadiul leziunii și de vârsta pacientului.

Cariile incipiente (carie mică, început de carie): Se pot trata prin fluorizare profesională sau aplicarea de lacuri remineralizante, care întăresc smalțul și opresc evoluția leziunii.

Cariile superficiale și medii: Când smalțul și dentina sunt deja afectate, se tratează prin obturația dentară (plomba) sau prin incrustații - mici piese protetice făcute în laboratoarele de tehnică dentară care se potrivesc ca o piesă de puzzle în locul în care țesutul cariat a fost îndepărtat. Incrustațiile sunt făcute din materiale foarte rezistente și se recomandă mai ales atunci când a fost îndepărtată o carie profundă de pe un dinte care este folosit la masticație - astfel reușim să protejăm dintele de potențiate fracturi ulterioare.

Cariile profunde: Dacă leziunea se apropie de pulpa dentară, este nevoie de tratament endodontic. O măsea cariată până la nerv necesită curățarea canalelor radiculare și obturarea acestora pentru a salva dintele, urmând ca apoi să fie protejat printr-o coroană de acoperire, care redă rezistența și funcțiile dintelui tratat.

Distrucții extinse: Dinții foarte afectați pot necesita restaurare tratamente mixte - tratamnet de canal, pivot dentar, coroane dentare sau, în cazuri severe, extracție și înlocuire cu implant sau punte.

Ce este o plombă?

Plomba (în termenii noștri, obturația) este un material care înlocuiește smalțul și dentina – țesuturile dentare stricate de o carie. Pe scurt, în timpul procedurii de plombare se curăță caria (se îndepărtează tot țesutul afectat), apoi în locul ei se pune materialul de plombă. Există multe tipuri de materiale, cu proprietăți similare, dar și diferențe între ele. Important este ca:

- plomba să fie asortată la culoarea dintelui;

- plomba să fie corect adaptată în mușcătură, astfel încât să nu fie simțită de pacient după tratament.

O plombă corect realizată este rezistentă, estetică (asortată la culoarea dintelui) și bine adaptată funcțional. Dacă după tratament există o senzație de mușcătură inconfortabilă, ajustarea se face ușor, fără durere.

Cât rezistă o plombă?

Durata de viață a unei obturații este în medie de 5–7 ani, dar poate depăși 10 ani dacă:

- pacientul merge periodic la controale stomatologice (la 6 luni),

- se face igienizare profesională regulată,

- se verifică adaptarea marginală pentru a preveni microinfiltrațiile bacteriene.

Tehnici moderne de tratament pentru cariile dentare

Stomatologia actuală permite tratarea unei carii dentare cu metode minim invazive.

Microscopul endodontic: Folosit pentru tratamentele de canal în cazul unei măsele cariate până la nerv, crescând precizia și rata de succes.

Chiar și în cazul unei carii simple, în clinica Dentalist, folosim mijloace de magnificație (lupe sau microscop), ceea ce ne ajută să fim mai puțin invazivi în înlăturarea țesutului afectat și ne permite să adaptăm plomba mult mai precis la anatomia dintelui natural, crescând durata de viață a restaurări și diminuând din șansele de recidivă - apariția unor carii la limita dintre plomba și dinte.

Complicațiile cariilor netratate

O carie netratată nu se oprește singură și nu dispare prin igienă sau remedii la domiciliu. Evoluția este progresivă și poate determina complicații locale, dar și generale. Potențialele complicații ale cariilor netratate includ:

• Durere dentară persistentă: La început apare sensibilitatea la rece sau dulce, dar odată ce leziunea ajunge la nerv, pacientul dezvoltă dureri intense, uneori nocturne.

• Pulpită ireversibilă: Infecția pulpei dentare (zona unde se află și nervul dintelui) duce la inflamație severă și durere spontană.

• Abces dentar: Bacteriile pătrund în osul maxilar și determină o colecție de puroi. Abcesul se manifestă prin durere intensă, umflarea feței și, uneori, febră.

• Răspândirea infecției. O carie netratată poate deveni poartă de intrare pentru bacterii. În cazuri grave, acestea se pot răspândi prin sânge, ducând la complicații sistemice (endocardită bacteriană, septicemie).

• Pierderea dintelui. O carie avansată slăbește resistența dintelui și crește șansele fracturilor dentare. Poate distruge complet coroana dentară, iar dintele devine irecuperabil. În cazuri foarte avansate, extracția este singura opțiune.

• La copiii mici, o carie netratată poate afecta dezvoltarea dinților definitivi. Dinții cariați la copii pot duce la pierderea prematură a dinților de lapte, cu impact asupra masticației și vorbirii.

Cariile dentare la copii

Smalțul dinților de lapte este mai subțire și mai puțin mineralizat decât cel al dinților permanenți, ceea ce face ca evoluția cariei să fie mult mai rapidă. Cariile la copii de 2 ani sunt des întâlnite, în special la cei care consumă lichide îndulcite din biberon sau gustări dulci între mese. 

Evoluția la copii este accelerată. O carie mică poate progresa spre dentină în câteva luni. Odată ce ajunge la nerv, copilul resimte durerea de măsea cariată, care poate afecta somnul, alimentația și starea generală. În lipsa tratamentului, infecția se poate extinde și poate afecta dinții permanenți aflați în dezvoltare.

Tratamentul se adaptează vârstei. Obturațiile se realizează cu materiale speciale pentru dinții temporari, iar în cazuri mai avansate se pot folosi coroane pediatrice.

Prevenirea cariilor dentare

O carie nu se vindecă singură, dar poate fi evitată printr-o igienă orală corectă, adoptarea unei alimentații echilibrate și efectuarea controalelor stomatologice regulate. Prevenirea cariilor dentare este mai simplă și mai puțin costisitoare decât tratarea lor. 

Reguli elementare de prevenție a cariilor dentare

• Periajul dentar: Se recomandă periajul de două ori pe zi și folosirea unei paste cu fluor.

• Ața dentară, dușul bucal și periuțele interdentare: Curăță zonele unde periuța nu ajunge, prevenind apariția unei carii interdentare.

• Limitarea consumului de zahăr: Dulciurile, băuturile carbogazoase și gustările frecvente favorizează demineralizarea smalțului. Reducerea consumului lor scade riscul de început de carie.

• Fluorizarea profesională. Medicul stomatolog poate aplica lacuri sau geluri cu fluor, care cresc rezistența smalțului la atacul acid. Fluorizarea este recomandată mai ales la copii, unde cariile la copii apar mult mai repede.

• Sigilarea șanțurilor dentare: O metodă eficientă de prevenție la copii și adolescenți, prin care se aplică un strat protector pe molari pentru a împiedica retenția alimentelor și apariția cariilor.

• Controale periodice la dentist: Vizitele la 6 luni permit diagnosticarea precoce a unui început de carie, care poate fi tratat simplu, fără proceduri complexe.

Întrebări frecvente despre carii

Se pot trata cariile acasă?

O carie nu dispare prin periaj sau remedii încercate acasă. Un început de carie poate fi stopat și remineralizat prin tratament profesional cu fluor, dar o leziune avansată necesită obturație sau tratament de canal.

În cât timp evoluează o carie?

O carie poate evolua de la un stadiu incipient la unul avansat în câteva luni până la câțiva ani, în funcție de factori precum alimentația, igiena orală și fluxul salivar. La copii, evoluția este mult mai rapidă: un început de carie poate ajunge la nerv în 3–6 luni. La adulți, procesul este mai lent, dar netratată, o simplă carie mică va progresa inevitabil către o leziune profundă.

Ce înseamnă început de carie?

Începutul de carie reprezintă faza incipientă a bolii, când smalțul dentar prezintă pete albicioase sau maronii, fără cavitate și, de obicei, fără durere. În această etapă, smalțul este demineralizat, dar procesul poate fi stopat prin tratament preventiv: fluorizare profesională, igienă riguroasă și controale regulate. Dacă nu este tratată, leziunea avansează și se transformă într-o carie vizibilă sau într-o caria interdentară greu de diagnosticat fără radiografie.

Cât costă tratamentul unei carii?

Costul tratamentului pentru o carie de colet variază în funcție de complexitatea leziunii și de clinica stomatologică. În general, prețurile pornesc de la aproximativ 300–400 RON pentru o obturație simplă și pot depăși 500–600 RON dacă este necesară reconstruirea mai extinsă. Caria de colet trebuie tratată cât mai devreme, deoarece zona cervicală este vulnerabilă și, netratată, poate duce rapid la măsea cariată până la nerv.

Care sunt simptomele cariilor dentare grave?

Cariile dentare grave se manifestă prin:

- dureri spontane, persistente, care nu dispar după îndepărtarea stimulului,

- sensibilitate accentuată la rece, cald sau dulce,

- cavități vizibile și mari, cu margini ascuțite,

- miros neplăcut al respirației (halitoză),

- inflamație și uneori tumefiere gingivală,

- durere intensă nocturnă, semn al afectării nervului.

Se poate „scăpa de carii în 2 zile”? 

Cariile nu dispar singure și nu există tratamente miraculoase care să vindece caria în 2 zile.

Singura modalitate reală de a elimina o carie este prin tratament stomatologic: curățarea țesutului afectat și refacerea dintelui cu o obturație (plombă). Un început de carie poate fi stopat prin remineralizare (fluorizare), dar acest lucru se face tot în cabinet. Amânarea tratamentului duce la complicații: pulpita, abces sau chiar pierderea dintelui.

Cu ce se curăță petele negre de pe dinți?

Petele negre de pe dinți nu pot fi curățate acasă prin periaj obișnuit sau remedii „naturale”. Ele pot avea mai multe cauze: carie incipientă, tartru pigmentar, pete extrinseci de la cafea, ceai sau fumat. Dacă este tartru sau pigment extrinsec, soluția este igienizarea profesională (detartraj, airflow, periaj profesional). Dacă este început de carie sau carie interdentară, singura soluție este tratamentul stomatologic.