Cancerul bucal (oral). Ce este, care sunt simptomele și CUM se tratează

Cancerul oral (sau cancerul bucal) reprezintă cea mai comună formă de cancer care implică regiunea capului și a gâtului, cu factori de risc de regulă controlabili, precum fumatul, expunerea la soare sau o infecție anterioară cu HPV (virusul papiloma uman). Cancerul bucal face parte din categoria cancerelor de cap și gât și reprezintă aproximativ 3% din totalul neoplaziilor la nivel global. Simptomele cancerului bucal apar frecvent în stadii avansate, motiv pentru care depistarea precoce este necesară pentru creșterea șanselor de supraviețuire.

Ce este cancerul bucal și de ce apare?

Cancerul bucal sau cancerul oral este o afecțiune malignă caracterizată prin dezvoltarea necontrolată a celulelor anormale în cavitatea bucală. Cancerul oral se poate dezvoltă în oricare dintre regiunile care alcătuiesc cavitatea bucală, precum buzele, limba, gingiile, cerul gurii, căptușeala interioară a obrazului sau bolta palatină (palatul dur și cel moale).

Ce zone pot fi afectate de cancerul oral

Cancerul bucal poate afecta oricare dintre componentele care alcătuiesc cavitatea bucală, segmentul cranian inițial al tubului digestiv, cât și regiunile care delimitează cavitatea bucală, precum căptușeala interioară a obrazului, planșeul bucal sau bolta palatină. 

• Limba: Cancerul de limbă (carcinom bucal cu celule scuamoase) apare adesea pe marginile laterale ale limbii și afectează vorbirea și masticația.

• Planșeul bucal: Zona de sub limbă, unde tumora poate duce la dificultăți de mișcare și la metastaze rapide către ganglionii limfatici.

• Palatul dur și palatul moale (bolta palatină): Cancerul de cerul gurii afectează de obicei fumătorii, iar ulcerațiile pot fi vizibile la o examinare orală sau în poze cu cerul gurii normal comparat cu cel patologic.

• Gingiile: Cancerul gingival poate cauza mobilitatea sau pierderea dinților și sângerări repetate.

• Mucoasa obrajilor: Zonele traumatizate de dinți fracturați sau proteze pot dezvolta leziuni bucale precanceroase.

• Buzele: Cancerul de buză este frecvent asociat cu expunerea prelungită la soare fără protecție UV.

Tipuri de cancer oral

Cancerul oral nu este un singur tip de boală, ci un grup de neoplazii care se dezvoltă în diferite structuri ale cavității bucale și ale orofaringelui. Cel mai frecvent este carcinomul cu celule scuamoase, dar există și alte tipuri mai rare și agresive.

Carcinom bucal cu celule scuamoase

Reprezintă aproximativ 90% dintre cazurile de cancer oral. Se dezvoltă din celulele scuamoase care formează mucoasa cavității bucale. Se localizează frecvent pe limbă, planșeul bucal, gingii, palatul dur.

Evoluție: Are tendința de a invada local și de a metastaza în ganglionii limfatici cervicali.

Semnificație: Deși agresiv, diagnosticat precoce are un prognostic bun, cu șanse mari de vindecare prin chirurgie sau radioterapie.

Adenocarcinom oral (cancer al glandelor salivare)

Tumoră epitelială malignă fără o cauză precisă cu un prognostic adesea favorabil, care apare la nivelul glandelor salivare minore din cavitatea bucală.

Particularitate: Evoluția poate fi mai lentă decât în cazul carcinomului bucal, dar necesită diagnostic prin biopsie și tratament chirurgical.

Sarcom oral

Tumoare malignă a țesuturilor de susținere de la nivelul cavității orale, cu un prognostic de multe ori nefavorabil. Se localizează pe planșeul bucal, mandibulă sau maxilar.

Evoluție: Foarte agresiv, cu risc crescut de metastaze la nivelul organelor interne.

Prognostic: Constituie cel mai sever tip de cancer oral, cu supraviețuire scăzută la 5 ani.

Melanom bucal

Cancer malign foarte rar, deosebit de sever, cu o progresie rapidă și o mortalitate ridicată. Se localizează preponderent la nivelul gingiilor sau palatului dur.

Aspect: Se manifestă prin leziuni bucale hiperpigmentate sau zone de depigmentare. În poze cu papilom bucal sau cerul gurii normal, diferențele sunt evidente.

Evoluție: Rapidă și agresivă, diagnosticată adesea târziu.

Limfom al mucoasei orale

Cancer al țesutului limfoid prezent în cavitatea bucală și orofaringe.

Particularitate: Poate fi confundat cu infecții sau inflamații, motiv pentru care examinarea orală și biopsia sunt cruciale pentru diagnostic.

Cancer de buză (carcinom labial)

Cancer dezvoltat pe buza superioară sau inferioară, cel mai frecvent tip de tumoră bucală vizibilă. Factorul declanșator este expunerea cronică la radiații UV, mai ales fără protecție solară.

Semne: Ulcerații bucale care nu se vindecă, crăpături persistente, durere cancer bucal.

Cauze și factori de risc pentru cancerul bucal

Cancerul bucal apare atunci când celulele din cavitatea bucală suferă mutații și încep să se dividă necontrolat, formând tumori maligne. Mutațiile sunt favorizate de factori de risc legați de stilul de viață, mediul extern și predispoziții genetice.

Majoritatea pacienților diagnosticați cu cancer oral prezintă unul sau mai mulți factori de risc. Identificarea și reducerea lor este astfel fundamentală pentru prevenirea cancerului bucal.

Fumatul și consumul de tutun

Fumatul activ sau pasiv, inclusiv de trabucuri, pipă sau narghilea, este responsabil pentru peste 70% din cazurile de cancer oral. Substanțele cancerigene din fum distrug celulele sănătoase ale mucoasei orale, sporind riscul de ulcerații bucale care pot deveni canceroase. Renunțarea la fumat reduce cu peste 50% riscul de cancer bucal în decurs de 5-10 ani.

Consumul excesiv de alcool

Alcoolul este un factor major de risc pentru cancer oral, mai ales atunci când este asociat cu fumatul. Etanolul și acetaldehida afectează direct ADN-ul celular și reduc imunitatea locală a mucoasei orale.

Infecția cu virusul HPV (papiloma virus uman)

Anumite tulpini HPV, în special HPV-16, sunt responsabile pentru o parte din cazurile de cancer orofaringian și pot favoriza și cancerul cavității bucale. Virusul modifică ADN-ul celulelor din cavitatea bucală și faringe, generând leziuni precanceroase. Vaccinarea HPV reduce semnificativ riscul de HPV cancer oral, mai ales la persoanele tinere.

Expunerea prelungită la soare

Radiațiile ultraviolete afectează celulele pielii de pe buze și pot duce la apariția cancerului labial. Expunerea la soare produce leziuni ADN și accelerează mutațiile celulare. 

Alimentația dezechilibrată

O dietă săracă în fructe și legume, bogată în alimente procesate, crește riscul de cancer oral. Lipsa antioxidanților și vitaminelor esențiale reduce capacitatea celulelor de a repara daunele ADN.

Igiena orală deficitară și traumatismele cronice

Dinții sparți, protezele prost ajustate sau lipsa igienei orale pot genera leziuni bucale persistente. Traumatismele repetate duc la inflamații cronice și favorizează transformarea celulelor în tumori maligne.

Predispoziții genetice și boli rare

Unele sindroame genetice, precum anemia Fanconi sau diskeratoza congenitală, cresc de sute de ori riscul de cancer bucal. Pacienții cu boli genetice rare trebuie monitorizați prin depistare precoce a cancerului oral.

Alți factori de risc

Vârsta: Riscul crește după 40 de ani, majoritatea cazurilor apar între 50–70 ani.

Sexul: Bărbații sunt afectați de două ori mai frecvent decât femeile, în special din cauza consumului mai mare de alcool și tutun.

Sistem imunitar slăbit: Persoanele imunodeprimate sunt mai vulnerabile la afecțiuni bucale maligne.

Antecedente personale sau familiale: Un istoric de cancer bucal sau alte cancere crește probabilitatea recidivei.

Simptomele cancerului bucal: cum se manifestă cancerul bucal?

Primele semne de cancer bucal sunt adesea subtile și pot fi confundate cu afecțiuni bucale obișnuite. De aceea, multe cazuri sunt diagnosticate tardiv, când tumora bucală s-a extins și a provocat metastaze la ganglionii limfatici sau la alte organe.

Recunoașterea simptomelor inițiale și prezentarea la medic în primele 2 săptămâni sunt importante pentru depistarea precoce a cancerului oral și pentru creșterea șanselor de recuperare fără complicații majore. Simptomele inițiale ale cancerului bucal includ:

• Leziuni bucale care nu se vindecă: Ulcerații bucale sau răni persistente, adesea pe limbă, gingii sau planșeul bucal, care sângerează și nu dispar după 2 săptămâni.

• Pete roșii (eritroplazie) sau albe (leucoplazie): Zone anormale ale mucoasei care pot indica leziuni precanceroase.

• Noduli sau excrescențe: Apariția unei mase tumorale ferme, vizibile sau palpabile în cavitatea bucală.

• Durere locală: Durere constantă, care nu dispare după tratament obișnuit și afectează masticația sau vorbirea.

• Sângerări inexplicabile: Apar fără traumatisme, inclusiv în timpul periajului dentar.

• Respirație urât mirositoare (halitoză persistentă): Cauzată de necroză tumorală și infecții asociate.

• Dificultăți la masticație și deglutiție: Tumora poate bloca parțial planșeul bucal sau cerul gurii, îngreunând mișcarea alimentelor.

• Probleme de vorbire: Cancerul limbii sau al palatului moale poate schimba timbrul vocal sau articularea.

• Pierdere de dinți fără cauză aparentă: Tumorile gingivale și osoase pot distruge structurile de susținere dentară.

• Scădere bruscă în greutate: Semn general de evoluție malignă și consum energetic crescut al organismului.

• Amorțeală sau furnicături: Semne neurologice cauzate de invazia nervilor locali.

• Durere de ureche sau gât (otalgie reflexă): Iradierea durerii din cauza tumorilor de limbă sau orofaringe.

Situații care impun consult medical imediat

Leziuni bucale sau ulcerații care nu se vindecă – dacă o rană pe limbă, gingii sau planșeul bucal persistă peste 14 zile.

• Noduli sau excrescențe orale – apariția unor formațiuni tumorale palpabile în cavitatea bucală sau la nivelul gâtului.

• Sângerări inexplicabile – apar în lipsa unor traumatisme și pot indica o tumoare bucală.

• Dificultăți la masticație sau deglutiție – senzația de blocaj sau durere la înghițire trebuie investigată.

• Durere persistentă în cavitatea bucală sau gât – mai ales dacă este asociată cu durere reflexă la ureche.

• Pierderea dinților fără cauză aparentă – poate fi un semn al cancerului gingival sau al planșeului bucal.

• Modificări de culoare ale mucoasei – pete roșii, albe sau pigmentate, vizibile mai ales pe palatul dur sau bolta palatină.

Diagnostic cancer bucal: cum este diagnosticat cancerul bucal?

În stadiile inițiale, examinarea atentă a cavității bucale poate identifica semnele incipiente, dar confirmarea diagnosticului necesită teste suplimentare, inclusiv biopsie și investigații imagistice. Diagnosticarea precoce a cancerului bucal se impune pentru creșterea șanselor de vindecare și pentru reducerea riscului de metastaze. 

• Examinarea orală: Reprezintă prima etapă a diagnosticării cancerului oral, realizată de medicul stomatolog sau chirurg oro-maxilo-facial.

• Biopsia: Procedura de recoltare a unui fragment de țesut suspect pentru examinare histopatologică. Doar biopsia poate confirma definitiv diagnosticul cancerului bucal.

• Analize de sânge: Teste complementare pentru evaluarea stării generale și a markerilor tumorali. Nu confirmă diagnosticul, dar pot indica modificări biologice asociate cancerului (anemie, inflamație, disfuncții hepatice).

• Imagistica cancer oral: Radiografie dentară sau panoramică arată afectarea oaselor maxilare și mandibulare.

• Tomografie computerizată (CT): Evaluează extinderea tumorii în țesuturile înconjurătoare.

• Rezonanță magnetică nucleară (RMN): Evidențiază invazia în țesuturile moi ale cavității bucale și planșeului bucal.

• PET-CT: Depistează metastaze la distanță și verifică eficiența tratamentului cancer oral.

• Endoscopia și panendoscopia: Proceduri minim invazive prin care medicul vizualizează interiorul faringelui, laringelui și esofagului. Ajută la depistarea extensiei tumorale dincolo de cavitatea bucală.

Tratamentul cancerului bucal

Tratamentul cancerului bucal depinde de localizarea tumorii, stadiul bolii, dimensiunea formațiunii și starea generală a pacientului. Obiectivul principal este eliminarea completă a tumorii și prevenirea recidivelor sau metastazelor cancer oral.

Planul terapeutic este stabilit de o echipă multidisciplinară: chirurg oro-maxilo-facial, oncolog, radioterapeut și specialist în reabilitare. Combinația unor terapii (de exemplu radioterapia combinată cu chimioterapia) poate crește semnificativ șansele de succes ale tratamentului. Tipurile de tratament pentru cancer oral includ: 

Intervenție chirurgicală

Intervenția chirurgicală constituie tratamentul de bază pentru toate cancerele orale aflate în stadii incipiente și presupune îndepărtarea leziunilor canceroase orale și a ganglionilor limfatici afectați. 

Tipuri de intervenții:

• Excizia tumorală locală: îndepărtarea tumorii și a unei margini de țesut sănătos.

• Glosectomie: excizia parțială sau totală a limbii pentru cancer limbă.

• Maxilectomie: îndepărtarea parțială sau completă a palatului dur sau boltei palatine.

• Disecție ganglionară cervicală: îndepărtarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului în caz de metastaze cancer oral.

Radioterapie

Radioterapia implică țintirea tumorilor canceroase orale cu fascicule de radiații, în cadrul mai multor ședințe, pentru intervale de timp de până la opt săptămâni. În funcție de stadiul bolii, radioterapia poate fi administrată în monoterapie sau în combinație cu chimioterapia.  

Chimioterapie

Tip de tratament care poate fi administrat pentru vindecarea sau controlarea cancerului oral, cât și pentru a împiedica recidiva bolii, la pacienții vindecați. În unele situații, chimioterapia poate fi efectuată înaintea intervenției chirurgicale de îndepărtare a cancerului sau după operație, cât și după radioterapie.

Prognostic și rate de supraviețuire în cancerul bucal

Prognosticul cancerului bucal depinde de stadiul în care este diagnosticat, tipul histologic al tumorii și starea generală a pacientului. În general, cu cât boala este depistată mai devreme, cu atât șansele de vindecare și supraviețuire cancer oral sunt mai mari.

Factori care influențează supraviețuirea

• Stadiul bolii la diagnostic: Cancerul bucal în stadiul I are o rată de supraviețuire la 5 ani de până la 80–90%, în timp ce stadiile avansate (III–IV) reduc rata sub 40%.

• Tipul tumorii: Carcinomul bucal cu celule scuamoase are un prognostic mai bun comparativ cu sarcomul sau melanomul bucal.

• Localizarea: Tumorile de limbă și planșeu bucal au tendință crescută de metastaze, cu șanse de supraviețuire mai reduse.

• Vârsta și sexul: Pacienții vârstnici și bărbații au în general un prognostic mai rezervat.

• Starea generală de sănătate: Comorbiditățile (diabet, boli cardiovasculare, imunodepresie) scad șansele de recuperare.

• Răspunsul la tratament: Pacienții care răspund bine la radioterapie și chimioterapie au o supraviețuire mai mare.

Prevenirea cancerului bucal

Prevenirea cancerului bucal se bazează pe reducerea factorilor de risc și pe depistarea precoce a leziunilor suspecte. Majoritatea cazurilor de cancer oral sunt asociate cu obiceiuri și factori de mediu care pot fi controlați. Prin schimbarea stilului de viață și prin controale periodice stomatologice, riscul cancerului bucal poate fi redus semnificativ.

Se recomandă:

• Renunțarea la fumat și produse pe bază de tutun: Eliminarea expunerii la substanțe cancerigene din fum scade cu peste 50% riscul de cancer limbă, cancer gingival și cancer palat dur.

• Limitarea consumului de alcool: Reducerea consumului protejează mucoasa orală și scade inflamațiile cronice.

• Vaccinarea HPV: Vaccinarea anti-HPV previne transmiterea virusului și reduce riscul de HPV cancer oral.

• Protecția împotriva expunerii solare: Folosirea balsamului cu factor de protecție solară protejează buzele și previne leziunile precanceroase.

• Alimentație echilibrată și hidratare: Consumul de fructe și legume proaspete, alături de reducerea alimentelor procesate, întărește sistemul imunitar și sprijină sănătatea cavității bucale.

• Igiena orală și controale periodice stomatologice: Periajul corect, folosirea aței dentare și vizitele regulate la stomatolog permit depistarea precoce a cancerului oral.

• Evitarea traumatismelor cronice ale mucoasei bucale: Tratamentele stomatologice corective reduc riscul de transformare malignă a leziunilor cronice.

Cât de importantă este depistarea precoce?

Depistarea precoce cancer oral în stadii incipiente crește rata de supraviețuire la 5 ani până la 80%. Diagnosticarea tardivă, când există deja metastaze, reduce șansele de vindecare la sub 40%. Controalele periodice stomatologice și autoexaminarea cavității bucale sunt metode simple de prevenție și diagnostic timpuriu.

Întrebări frecvente privind cancerul oral

Care este rata de supraviețuire?

Rata de supraviețuire a pacienților diagnosticați cu cancer oral depinde în principal de tipul de cancer, dar și de alți factori, precum stadiul bolii, sexul, etnia, vârsta sau eventuale comorbidități. În timp ce anumite tipuri de cancer (cancerul glandelor salivare sau carcinomul cu celule scuamoase) au o rată de supraviețuire la 5 ani de peste 95%, alte tipuri, precum sarcomul, au o rată de supraviețuire scăzută, de sub 50% la un interval de 5 ani de la diagnostic.  

Cum se manifestă cancerul bucal în stadiu incipient?

În stadiile incipiente, cancerul bucal se manifestă prin leziuni bucale care nu se vindecă, de obicei sub formă de ulcerații mici pe limbă, gingii, planșeul bucal sau palatul dur. Alte semne timpurii includ apariția unor pete roșii sau albe pe mucoasa cavității bucale, noduli discreți și un disconfort local persistent. 

Ce specialist tratează cancerul bucal?

Cancerul bucal este tratat de o echipă multidisciplinară. Primul contact este, de obicei, cu medicul stomatolog, care identifică leziunile suspecte și trimite pacientul către un specialist. Diagnosticul și tratamentul chirurgical sunt realizate de chirurgul oro-maxilo-facial, în timp ce oncologul stabilește planul terapeutic complet, ce poate include chimioterapie și radioterapie orală. Radioterapeutul administrează tratamentul cu radiații, iar pentru recuperare sunt implicați nutriționiști, logopezi și psihologi.

Cum se face recuperarea după tratamentul cancerului bucal?

Recuperarea după tratamentul cancerului bucal este un proces complex și gradual, care implică refacerea funcțiilor de vorbire, masticație și deglutiție. Mulți pacienți urmează ședințe de logopedie pentru a-și recăpăta capacitatea de a vorbi și terapie nutrițională pentru a învăța să se alimenteze corect după intervenții chirurgicale sau radioterapie. Dieta este adaptată treptat, pornind de la alimente moi sau lichide, până la revenirea la o alimentație normală. 

Recuperarea presupune și suport psihologic, pentru gestionarea anxietății și depresiei asociate cu boala, iar în unele cazuri sunt necesare intervenții de reconstrucție chirurgicală pentru refacerea aspectului estetic și funcțional al cavității bucale.

Care este diferența între cancer oral și cancer bucal?

Termenii „cancer oral” și „cancer bucal” sunt adesea folosiți interschimbabil. Cancerul bucal se referă strict la tumori localizate în interiorul gurii: limbă, gingii, planșeul bucal, bolta palatină. Cancerul oral are o sferă mai largă și include, pe lângă cavitatea bucală, și regiuni din orofaringe (partea din spate a gâtului, inclusiv baza limbii și amigdalele).

Ce înseamnă remisiune și supraviețuire?

Remisiunea în cancerul bucal se referă la dispariția sau reducerea semnificativă a tumorii după tratament. Remisiunea completă apare atunci când toate semnele clinice și celulele canceroase dispar, confirmate prin investigații precum biopsia sau imagistica cancer oral. Remisiunea parțială înseamnă că tumora sau metastazele s-au micșorat, dar nu au fost eliminate complet. 

Termenul de „supraviețuire la 5 ani” indică procentul pacienților care trăiesc la cel puțin cinci ani după diagnostic, iar în cazul cancerului bucal acesta variază între 30% și 80%, în funcție de tipul tumoral și de stadiul în care este descoperit.

Când trebuie să mergi la medic?

Trebuie să mergi la medicul stomatolog sau la un specialist ORL imediat ce observi semne suspecte în cavitatea bucală care nu dispar după 2 săptămâni. Cancerul oral are o evoluție rapidă, iar diagnosticarea precoce poate face diferența între un tratament eficient și un prognostic rezervat.