Dinții de lapte constituie primul set de dinți care se formează la copii. Ei sunt cunoscuți și sub denumirea de dinți temporari, ca urmare a faptului că sunt prezenți doar pe perioada copilăriei. Primul dinte apare în jurul vârstei de 6 luni, iar dentiția este finalizată până la 2,5 - 3 ani. Aceste perioade pot varia la fiecare copil. Este important de cunoscut care sunt cauzele pentru care dentiția se dezvoltă mai repede sau mai târziu, pentru a ști când erupția sau lipsa acesteia reprezintă un motiv de îngrijorare și este necesară o vizită la medicul stomatolog.
Ce sunt dinții de lapte?
Dinții de lapte sau dinții temporari sunt dinții care se formează la copii. Aceștia sunt în număr de 20, împărțiți egal pe fiecare arcadă. Spre deosebire de aceștia, dinții permanenți, cei specifici adulților sunt 32. Dinții de lapte corespunzători unei arcade sunt formați din:
2 incisivi centrali (dinții localizați anterior și central, ce au o margine tăioasă ce are rol în realizarea mușcăturii);
2 incisivi laterali (dinții localizați anterior și lateral de cei centrali);
2 canini (dinții situați lateral de incisivi cu rol în porționarea alimentelor);
2 molari primari (sunt situați lângă canini și intervin în mărunțirea grosieră a alimentelor);
2 molari secundari (sunt dinții orientați cei mai posterior și sunt implicați în mărunțirea fină a alimentelor, contribuind semnificativ la formarea bolului alimentar).
Dinții de lapte sunt esențiali pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Aceștia îndeplinesc mai multe roluri, printre care:
intervin în procesul de masticație;
contribuie la pronunțarea cuvintelor;
evoluția acestora determină erupția dentiției permanente - o erupție prematură a dinților de lapte determină o dezvoltare anormala a dinților permanenți, aceștia fiind înghesuiți.
Diferențele dintre dinții de lapte și dinții permanenți
Deși funcțional ambele tipuri de dentiție prezintă aceleași roluri (masticație și vorbire), structura acestora diferă foarte mult. Astfel, particularitățile dinților de lapte includ:
stratul de smalț este mai subțire;
dinții sunt mai albi (ca urmare a stratului mai subțire de smalț dentar);
dimensiunile sunt mai reduse;
rădăcinile au dimensiuni mai mici și sunt mai subțiri (deoarece dinții de lapte vor cădea după o perioadă scurtă de timp).
În ce ordine apar dinții de lapte?
La majoritatea bebelușilor, erupția dentiției debutează cu dinții arcadei inferioare, mai exact cu incisivii centrali, în jurul vârstei de 6 luni. Ulterior, se vor dezvolta incisivii laterali de pe arcada inferioară. Urmează incisivii centrali și cei laterali superiori, între luna 8 și 1 an. Ceilalți dinți (caninii și molarii) erup în perechi (stânga și dreapta). De cele mai multe ori, primii care se formează sunt cei de pe arcada inferioară și ulterior, cei de pe arcada superioară. Însă, pot exista și excepții.
Erupția dinților de pe arcada inferioară poate fi sistematizată astfel:
incisivii centrali: lunile 6-10;
incisivii laterali: lunile 10-16;
caninii: lunile 17-23;
molarii primari: lunile 14-18;
molarii secundari: lunile 23-31.
Spre deosebire de dinții arcadei inferioare, cei ai arcadei superioare evoluează astfel:
incisivii centrali: lunile 8-12;
incisivii laterali: lunile 9-13;
caninii: lunile 16-22;
molarii primari: lunile 13-19;
molarii secundari: lunile 25-33.
Erupția dinților de lapte se încheie în jurul vârstei de 2,5 ani sau chiar 3 ani, în unele cazuri. Acești dinți vor fi prezenți până la 6-7 ani, când vor cădea și vor fi înlocuiți cu dentiția permanentă.
Erupția dentară la bebeluși: cum se manifestă?
Erupția dentară se manifestă diferit de la bebeluș la bebeluș. Perioada de erupție a fiecărui dinte este de aproximativ 8 zile. Acestea sunt împărțite astfel:
4 zile înainte de erupția propriu-zisă;
1 zi în care dintele erupe;
3 zile post-erupție.
Pe parcursul acestor zile, bebelușul poate prezenta manifestări caracteristice, ce pot avea intensități diferite. Unii bebeluși au puține simptome, în timp ce la alții mămicile acuză febră la bebeluși de la dințișori. Însă, studiile au arătat că nu există o corelație clară între simptomele sistemice, precum febra și erupția dinților de lapte. Simptomele specifice erupției dentare sunt cele locale, precum durerea și inflamația gingiei.
Cum pot fi ameliorate durerile erupției dentare la bebeluși?
De-a lungul timpului, au apărut o multitudine de remedii pentru ameliorarea durerii cauzate de erupția dentară. Unele dintre acestea sunt destul de invazive și ca urmare, nu sunt recomandate. Întreabă medicul stomatolog care sunt cele mai potrivite măsuri pentru bebelușul tău.
Unele dintre metodele care reduc senzația de durere sunt:
folosirea inelelor de dinți (efectele sunt mai bune dacă inelele sunt menținute la frigider pentru câteva ore, temperatura scăzută reduce semnificativ durerea);
masajul gingival;
unele alimente, precum: biscuiții (procesul de masticație are un rol important în reducerea disconfortului);
îmbrățișările și mângâierile (măresc gradul de confort al celui mic);
aplicarea unor geluri speciale ce conțin substanțe anestezice (utilizarea acestora se face numai la indicația medicului stomatolog și în dozele recomandate de acesta);
administrarea analgezicelor - paracetamol (la recomandarea medicului).
Există și unele metode care provoacă efecte secundare nedorite și care trebuie evitate. Printre acestea se află:
realizarea unei incizii la nivel gingival (durerea resimțită de bebeluș este mult mai crescută decât în cazul erupției, iar riscul de infectare este ridicat);
utilizarea substanțelor opioide, a mercurului;
efectuarea băilor reci pentru a scădea febra cauzată de erupția dentară.
Apariția primilor dinți la bebeluși: simptome
Simptomele pot varia foarte mult, însă majoritatea manifestărilor cu care bebelușii se confruntă includ:
hipersalivație;
iritație gingivală;
înroșirea feței;
iritabilitate;
tulburări de somn;
prurit de la nivelul gingiei (bebelușul introduce degețele în guriță);
prurit la nivelul urechii, de aceeași parte cu erupția dinților;
plâns frecvent, aparent fără motiv;
rinoree (bebelușului îi curge nasul);
pierderea apetitului (asociată adesea cu erupția caninilor).
Alte simptome ce au fost raportate de părinți, dar a căror corelație cu erupția dentară nu a fost demonstrată sunt:
diareea;
febra;
erupțiile cutanate;
infecțiile.
Când cad dinții de lapte?
Dinții de lapte încep să cadă începând cu vârsta de 6-7 ani. Acest proces se finalizează în jurul vârstei de 12 ani. Pe la aproximativ 13 ani, dentiția permanentă este finalizată, excepție făcând molarii de minte. Aceștia pot să se dezvolte chiar și la 21 de ani sau mai târziu.
Ordinea în care dinții de lapte cad este similară cu ordinea de erupție. În cazul arcadei superioare, ordinea este următoarea:
incisivii centrali: 6-7 ani;
incisivii laterali: 7-8 ani;
caninii: 10-12 ani;
molarii primari: 9-11 ani;
molarii secundari: 10-12 ani.
Dinții de lapte situați la nivelul arcadei inferioare respectă următoarea ordine de cădere:
incisivii centrali: 6-7 ani;
incisivii laterali: 7-8 ani;
caninii: 9-12 ani;
molarii primari: 9-11 ani;
molarii secundari: 10-12 ani.
Schimbarea dinților de lapte
Căderea dinților de lapte și erupția celor permanenți este un proces a cărui simptome sunt destul de asemănătoare cu cele întâlnite la bebeluși. Înainte de a cădea un dinte, copilul va simți că se mișcă și va observa un ușor disconfort. În mod normal, dinții de lapte cad spontan, fără intervenție din mediul exterior. Însă, ca urmare a modificării stilului de viață și a altor factori, situațiile în care căderea dintelui nu se produce spontan sunt din ce în ce dese.
Cu toții am auzit de numeroase metode de scos dinții de lapte, însă acestea nu sunt recomandate de medicii stomatologici. Disconfortul, durerea și riscul de a dezvolta unele complicații sunt destul de ridicate comparativ cu extracția dintelui în cabinetul stomatologic. Extracția dentară este o procedură ușoară, rapidă și care adesea, nu prezintă complicații. Pentru eliminarea disconfortului, medicul stomatolog poate utiliza anestezia locală.
Extracția dentară în cabinetul stomatologic este indicată în următoarele cazuri:
erupția dintelui permanent a început, dar dezvoltarea sa este îngreunată de prezența dintelui de lapte;
dintele a suferit un traumatism sau prezintă carii în stadiu avansat de evoluție, iar tratarea acestuia nu este eficientă;
se dorește a grăbi erupția dintelui permanent în situațiile în care este necesară montarea unui aparat dentar.
După extracția dentară sunt recomandate următoarele:
aplicarea unui comprese sterile și menținerea acesteia cu o presiune constantă pentru aproximativ 30 de minute;
evitarea masticației până la dispariția efectului anesteziei (pentru a nu mușca pe zona de gingie de unde a fost extras dintele);
evitarea alimentelor dure (biscuiți, morcovi cruzi);
efectuarea cu blândețe a periajului dentar.
Erupția dinților definitivi
Dinții definitivi își încep erupția în jurul vârstei de 6-7 ani. Este important de menționat că dentiția definitivă este alcătuită din 32 de dinți, spre deosebire de cea primară care are doar 20 de dinți. Dentiția definitivă va fi completă abia la vârsta adultă, când vor erupe și molarii de minte.
Dinții definitivi vor fi prezenți pe toată durata vieții, dacă sunt îngrijiți corespunzător. De aceea, este esențial a merge la medicul stomatolog dacă aceștia cresc strâmb sau apar anomalii de dezvoltare.
Erupția dentară la fete se produce mai devreme comparativ cu cea de la băieți. În medie, la un interval de aproximativ 6 luni se vor dezvolta 4 dinți.
Îngrijirea dinților de lapte
Îngrijirea cavității bucale este necesar a începe chiar înainte de apariția primilor dinți. Astfel, sunt indicate următoarele:
curățarea gingiei cu un material textil moale și curat;
aplicarea glicerinei pe gingie.
După erupția primilor dinți sunt recomandate următoarele:
spălarea cu blândețe a dinților utilizând o periuță de dinți moale și pastă de dinți cu fluor;
folosirea aței dentare când apar 2 dinți unul lângă altul;
oferirea îndrumării celui mic pentru a-l învăța să se spele singur pe dinți.
De asemenea, pentru menținerea sănătății dentare, nu doar igiena este importantă. Chiar și la nivelul dinților de lapte pot apărea carii dentare. Acestea pot fi prevenite prin:
evitarea alimentelor sau a băuturilor cu zahăr;
evitarea menținerii biberonului în gură pentru a ușura adormirea celui mic;
administrarea suplimentelor cu fluor (doar la recomandarea medicului).
Când este recomandat să aibă loc prima vizită la stomatolog?
Prima vizită la stomatolog este recomandat a se face în intervalul de vârstă 6 luni - 1 an. Încă de la apariția primului dințișor este indicat a vizita specialistul pentru a efectua o examinare detaliată a cavității bucale. De asemenea, este util a merge periodic la consult pentru a preveni apariția complicațiilor, precum: erupțiile întârziate.
Medicul stomatolog poate oferi sfaturi părinților pentru a ameliora disconfortul creat de erupția dentară și poate recomanda unele produse care să reducă durerea gingivală. De asemenea, vizitele încă din primele luni de viață prezintă un mare avantaj asupra dezvoltării celui mic. Acesta se obișnuiește cu medicul și cu cabinetul și nu îi mai este frică. Astfel, copilul va deveni un adult responsabil care va merge la medicul stomatolog periodic și nu va amâna consultul de specialitate de frică.
Carii pe dinții de lapte: recomandări
Cariile se pot dezvolta și la nivelul dinților de lapte. Acestea se formează ca urmare a resturilor alimentare care rămân pe suprafața acestora și care favorizează multiplicarea bacteriilor din cavitatea bucală. Produșii de metabolism ai bacteriilor, dar și schimbările de pH generate de bacterii sau de unele alimente (produse ce conțin zahăr, băuturi carbogazoase sau acide) afectează structura smalțului dentar. În timp, apar cavități în interiorul dintelui, cunoscute sub denumirea de carii.
Pentru a preveni cariile dentare este necesar:
a respecta regulile de igienă;
a evita alimentele cu zahăr, alimente acide;
a avea o dietă echilibrată nutrițional.
În cazul apariției cariilor dentare, este important ca micuțul să meargă la medicul dentist pentru a obtura caria. În cazurile severe, când dezvoltarea cariei dentare este amplă poate fi necesară chiar extracția dentară. De aceea, consultul încă de la primele semne este indicat.
Tratamentul dinților de lapte
Medicii stomatologi care observă anumite modificări în dezvoltarea dinților de lapte, precum cariile dentare, recomandă tratarea acestora. Pentru o perioadă lungă de timp s-a crezut că tratamentele aplicate dinților de lapte nu sunt necesare pentru că oricum acești dinți vor cădea. Însă, studiile au demonstrat că extracția timpurie a dinților de lapte, ca urmare a complicațiilor diferitelor patologii determină:
anomalii în dezvoltarea dentiției definitive;
modificări structurale ale dinților permanenți.
O provocare mare cu care se confruntă părinții și medicii stomatologici este reacția copilului la vizita în cabinet. Este normal ca el să fie anxios și temător. Însă, aceste emoții pot fi dispărea dacă acestuia i se explică de dinainte ce se va întâmpla. De asemenea, vizita încă de mic în cabinetul stomatologic îl va ajuta enorm să se obișnuiască cu mediul.
O practică eficientă este recompensarea copilului după vizita la medic. În acest mod, el va asocia cabinetul cu ceva pozitiv, iar vizitele vor fi lipsite de plâns și emoții negative.
Întrebări și răspunsuri
Dinții de lapte se pot confrunta cu carii, colorații sau abces dentar?
Da, la nivelul dinților de lapte se pot forma carii și pot fi pătați de consumul anumitor alimente. Dacă cariile sau alte infecții de la nivelul cavității bucale nu sunt tratate se poate ajunge la abces dentar. Însă, toate aceste pot fi evitate prin aplicarea metodelor de igienă a dinților și prin renunțarea la alimentele cu conținut crescut de zahăr sau a celor cu pH acid.
Dinții de lapte au rădăcini?
Da, dinții de lapte au rădăcini, la fel ca și cei definitivi. Spre deosebire de aceștia rădăcinile dinților de lapte au dimensiuni mai reduse și sunt mai subțiri. Ca urmare, acești dinți cad începând cu vârsta de 6 ani.
Pot apărea infecții sau tartru la dinții de lapte?
Da, mai ales dacă aceștia nu sunt îngrijiți corespunzător. Spălarea dinților cu pastă de dinți cu fluor și utilizarea aței dentare sunt esențiale încă de la apariția primilor dinți.